Cardinalul Walter Kasper: Xenofobia este în strictă contradicție cu concepția creștină despre om
18.10.2018, Roma (Catholica) - „Europa părinților fondatori era întemeiată pe un umanism creștin care era și trebuie să continue să fie liantul Europei de astăzi. Este un liant astăzi foarte slăbit dar dacă acest liant nu mai există, Europa se află în fața unui abis și acest abis este frica”. Astfel vorbește despre Europa Cardinalul Walter Kasper, președinte emerit al Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creștinilor, într-un interviu dat agenției SIR și tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru ITRC.ro, interviu dat la sfârșitul Întâlnirii internaționale „Punți de pace” care s-a încheiat marți, 16 octombrie, la Bologna. „Frica este un semn al acestui gol”, spune Cardinalul. „Semnul că nu mai există un fundament. Cred deci că avem această responsabilitate de creștini să reînnoim această conștiință a umanității, a valorii persoanei umane, create după imaginea lui Dumnezeu și conștiința solidarității dintre persoane”.
– Bisericile și, în general, creștinii sunt în schimb foarte timizi în a apăra persoana umană. Considerați că glasul Bisericilor creștine din Europa este în criză?
– Este foarte slab în acest moment. Dar trebuie să spun și că glasul papei este foarte puternic. Și îi sunt foarte recunoscător pentru acest glas clar pentru migranți, pentru toți cei care sunt săraci, care suferă. Și în episcopate există o anumită dezbinare și între creștinii care votează și pentru partide de extremă stângă. Se înțelege pentru ce fac asta dar nu este în armonie cu credința creștină.
– Ce vă preocupă mai mult din politică?
– Astăzi politica este impregnată de un egoism extrem: America pe primul loc, Italia pe primul loc, Germania pe primul loc… și așa mai departe. Este un egoism pe care trebuie să îl depășim cu o nouă solidaritate între țările europene, pentru că aceste naționalisme care se înregistrează astăzi sunt un mare pericol. Eu am crescut în timp de naționalism neînfrânat. Eram copil în timpul celui de-al treilea Reich. Toate aceste provocări sunt conectate astăzi între ele și creau frici și fricile sunt mereu niște sfătuitoare rele.
– Aceasta se vede, în mod deosebit, în gestionarea migranților. Există polemica dintre Franța și Italia, între o țară și alta din Europa și nodul este mereu primirea. Cum percepeți aceste certuri continue?
– Migrația este un semn al timpurilor și astăzi nimeni nu poate frâna acest fenomen. Desigur trebuie să îl reglementăm, însă Europa trebuie să fie ospitalieră cu ființele umane care au trăit experiențe foarte dure în urma lor. Nimeni nu își părăsește propria casă și propria patrie dacă nu este nevoit. E o provocare astăzi. Această xenofobie, care astăzi se extinde, este în contradicție puternică cu Biblia și cu concepția creștină despre om, conform căreia fiecare persoană are valoarea sa și trebuie să fie primită în manieră umană.
– Care este rolul creștinilor în Europa?
– Trebuie să admitem foarte clar că de acum am devenit o minoritate în Europa. Însă aceasta nu este o viziune pesimistă. O minoritate poate să fie foarte puternică dacă are o autoconștiință, pentru că poate să aibă o misiune. Acest lucru este important: trebuie să descoperim sau să redescoperim misiunea noastră ca și creștini în Europa și responsabilitatea noastră față de toată societatea și față de toată Europa. Putem face aceasta și ca minoritate. Creștinătatea este în schimbare puternică, așa cum este Europa, lumea și Bisericile… Și în Italia majoritatea populației este botezată dar nu mai este practicantă. Aceasta nu înseamnă că, deși în minoritate, nu putem fi puternici ca și creștini, însă cu condiția de a nu rămâne liniștiți, ci de a avea curajul de a vorbi, nu atât pentru noi înșine, cât pentru binele comun al societății. Europa are nevoie de acest liant al umanismului creștin, altminteri ne cufundăm într-un gol care este periculos pentru că se deschide la frică.
– Spuneați că sunteți recunoscător pentru cuvintele Papei Francisc, dar Sfântul Părinte este sub atac și încă în interiorul Bisericii. Ați fost atâția ani în Vatican, colaborator apropiat al Papilor: cum trăiți această perioadă?
– Este o situație inedită pentru că până acum Papa nu era atacabil. Desigur, puteam să nu fim de acord. Dar Papa este simbolul unității și are o autoritate nu numai în Biserică: este o autoritate morală în lume. A distruge această autoritate așa cum fac ei, este complet iresponsabil. Și pentru un Episcop, un Cardinal, este imposibil să facă aceasta. Mă gândesc personal că, atunci când nu suntem de acord, uneori putem și tăcea. Trebuie să oprim această distrugere. Majoritatea creștinilor, care sunt în favoarea Papei, nu trebuie să stea liniștiți în această situație și trebuie să spună: suntem cu Papa, pentru Papa. Însă aceasta lipsește. Majoritatea sunt liniștiți, în timp ce alții vorbesc cu glas tare și au o rețea între ei, dar nu au viitor pentru că sunt o minoritate; numai o minoritate care vorbește cu glas tare.
– Cum va ieși Biserica din aceasta? Aceste atacuri scot în evidență și o comunitate străbătută de scandaluri? sunteți îngrijorat?
– Biserica este slăbită de aceste scandaluri privind abuzurile sexuale. Sunt o rușine. Însă demonstrează că Biserica este mereu o Biserică de păcătoși. Dacă nu ar fi așa, eu ca păcătos nu aș putea aparține niciodată acestei Biserici. Este nevoie de rugăciune. Să ne rugăm pentru Papa, pentru unitatea Bisericii, pentru societățile noastre. Rugăciunea este o forță pe care o avem, este forța cea mai mare pe care Dumnezeu ne-a dat-o, împreună cu mărturia.
