PS Florentin la Viena, în Centenarul Unirii
08.12.2018, Cluj-Napoca (Catholica) - La inițiativa Eminenței Sale Cardinalul dr. Christoph Schönborn, Arhiepiscopul Vienei și Ordinarius pentru Bisericile Catolice Orientale din Austria, în capitala Austriei, la Viena, s-a desfășurat marți, 4 decembrie 2018, Simpozionul „Contribuția episcopului dr. Iuliu Hossu și a părintelui dr. Vasile Lucaciu la evenimentele din 1918”, program comemorativ urmat de celebrarea Sfintei Liturghii în Catedrala vieneză „Sf. Ștefan” cu participarea și a studenților Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul”. Evenimentul a fost organizat de către Misiunea Română Unită din Viena, sub coordonarea Mons. Vasile Luţai, rector al Misiunii şi responsabil cu activitatea pastorală în Austria.
Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, l-a reprezentat la acest eveniment pe Preafericirea Sa Cardinalul Lucian Mureșan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române, Unită cu Roma, Greco-Catolică (BRU). Reîntors din călătoria făcută, la diferență de peste 100 de ani, pe urmele preotului militar Iuliu Hossu la Viena, unde a dus vestea despre Arhiereul și Cardinalul care a devenit între timp tânărul preot militar și despre faptele sale eroice în plan spiritual, Preasfinția Sa Florentin a oferit, pentru biroul de presă al Eparhiei de Cluj-Gherla, un scurt interviu:
– Preasfinția Voastră, cu ce ocazie ați călătorit la Viena?
– Am purces la Viena în aceste zile, – în fosta capitală a Imperiului pentru mai bine de două secole -, grație invitației pe care Eminența Sa, Cardinal Christoph Schönborn, Arhiepiscop și Mitropolit al Vienei a adresat-o Eminenței Sale, Arhiepiscopului Major al BRU, Lucian Mureșan, de a participa la Simpozionul de la Palatul Arhiepiscopal și, de asemenea, de a celebra Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în Domnul „Sfântul Ștefan”, cu ocazia sărbătorii Sfintei Barbara, din 4 decembrie 2018. Aceste evenimente sunt organizate sub cupola mare a Centenarului Unirii de la 1918 și, zicem noi, și sub aceea a Anului omagial a Episcopului Iuliu Hossu. Având în vedere, imposibilitatea Eminenței Sale Lucian Cardinal Mureșan de a participa la aceste evenimente, am fost delegat să îl reprezint în această circumstanță. Ca urmare, am ajuns la Viena unde am fost foarte bine primiți și găzduiți de către Eminența Sa Cardinalul Christoph Schönborn.
– În ce a constat și cum a decurs programul acestei zile?
– Programul a început de dimineață, cu rugăciune în capela din Palatul Arhiepiscopal. S-a recitat rânduiala Orei a VI-a în rit bizantin, apoi ne-am deplasat cu toții în sala festivă a Palatului Arhiepiscopal unde a început simpozionul cu tema amintită. A adresat, mai întâi, un cuvânt de salut, Mons. Yuriy Kolasa, Vicarul general al Ordinariatului pentru credincioșii de rit bizantin, care a arătat importanța acestui eveniment și bucuria de a avea oaspeți deosebiți, între care Episcopi din mai multe rituri orientale. După acest cuvânt introductiv, a urmat cuvântul ambasadorului României în Republica Austria, Excelența Sa Bogdan Mazuru, care a vorbit foarte frumos despre evenimentele de la 1918 și despre rolul esențial al BRU în cadrul acestui mare eveniment.
– Continuând șirul conferințelor pe care le-ați susținut de-a lungul Anului Centenar, cu ocazia simpozioanelor comemorative organizate în protopopiatele Eparhiei de Cluj-Gherla, sau la manifestări culturale din mun. Cluj-Napoca, și de această dată vi s-a oferit prilejul de a deschide filele istoriei BRU și a aduce la lumină mărturii despre contribuția însemnată la Marea Unire a Bisericii Române Unite;
– Am avut bucuria să vorbesc distinsei asistențe, formată din cca. 60-80 de persoane, între care profesori universitari și reprezentanți ai diferitelor asociații, de asemenea, mulți clerici, atât vienezi, cât și preoți români care fac pastorația în diaspora austriacă, de diferită rituri. Le-am vorbit despre rolul Bisericii Române Unită cu Roma și, în particular, despre contribuția Episcopului dr. Iuliu Hossu, la pregătirea și desăvârșirea Actului de la 1918. Am punctat câteva momente mari în istoria acestui eveniment esențial pentru formarea statului național unitar, între care: momentul Unirii cu Biserica Romei, apoi momentul Episcopului Inochentie Micu, Școlile Blajului, Școala Ardeleană și aici m-am oprit o clipă pentru a preciza numărul mare de studenți care au avut ocazia să studieze la Universitatea din Viena și să locuiască la Colegiul „Sfânta Barbara”, din Viena, între care 12 au ajuns, ulterior, Episcopi ai Bisericii Greco-Catolice din România. Spre final am arătat rolul ierarhilor greco-catolici și, în mod cu totul particular, câteva detalii din viața Episcopului Iuliu Hossu, Cardinalul de mai târziu, și contribuția lui la momentul Unirii de la 1918.
– Ați amintit și despre trecerea preotului militar Iuliu Hossu prin Viena, capitala din acea vreme a Imperiului Austro-Ungar;
– Am precizat faptul că Episcopul Iuliu Hossu a mers voluntar pe front, ca preot militar fiind în spatele frontului, în Austria, Moravia, Boemia, dar din decembrie 1914, până în 1917, a fost la Viena pentru apărarea Palatului Schönbrunn. Aici, pr. Iuliu Hossu și-a desfășurat activitatea militară, dar ca preot aceasta a constat într-o activitate spirituală, iar urmare a acestei prestații militare el a primit și câteva distincții: în semn de recunoaștere a meritelor din perioada 1914-1917 i s-a conferit „Crucea de onoare clasa a II-a cu decorația de război a Crucii Roșii”, iar mai târziu, a primit „laudă și recunoștință pentru distinsele servicii din vremea de război”. De asemenea, la scurt timp după ce l-a numit Episcop (3 martie 1917), împăratul Carol al IV-lea i-a conferit și „Crucea de decorații de război a Ordinului Francisc Iosif I”.
– Care a fost reacția ascultătorilor care nu erau vorbitori de limba română – au manifestat interes pentru Biserica Greco-Catolică din România?
– Conferința a fost, în parte, în limba germană, și, în parte, în limba engleză, pentru că auditorul înțelegea aceste limbi în mod majoritar. După încheierea prezentării, moderatoarea simpozionului, Laura Balomiri, a tradus câteva întrebări din partea asistenței. Între aceste întrebări au fost și subiecte legate de pastorația militară a pr. Iuliu Hossu, de asemenea, o întrebare legată de cauza de beatificare a Episcopilor martiri și mărturisitori pentru credință; au fost și alte întrebări legate de Biserica Greco-Catolică din România, de procentajul credincioșilor de limbă română din Biserică, mai ales în cadrul frontierelor. A existat un interes deosebit al celor prezenți pentru acest moment, 1 decembrie 2018. Am încercat, împreună cu diaconul Marius Alin, să facem și o proiecție de imagini, în așa fel încât participanții să vadă și chipurile acestor făuritori ai Marii Uniri.
– Ce momente au mai făcut parte din programul acestui simpozion?
– Intervenția a fost urmată de un intermezzo muzical, foarte frumos, cu lucrări interpretate la vioară și acordeon care au încântat publicul. A vorbit, în continuare, prof. univ. dr. Rudolf Gräf de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, despre cele două Biserici zise naționale, amintind și rolul pe care l-a avut Biserica Greco-Catolică în formarea identității naționale românești, la început, cu centrul de polarizare al Blajului, iar apoi cu cele două centre care au contribuit la ridicarea unor elite intelectuale, respectiv Blajul și Sibiul, care au ajutat la realizarea evenimentului de la 1918.
După o pauză a vorbit prof. dr. Blaga Mihoc de la Oradea, care a făcut un portret biografic al pr. dr. Vasile Lucaciu, în dubla lui funcțiune de păstor sufletesc și de om implicat în viața societății, dar evocând diferite elemente inedite din viața pr. dr. Vasile Lucaciu. În continuare, a fost un nou moment muzical, cu vioară și acordeon, cu piese foarte frumos interpretate de Liviu Burz și Ruben Doran. După fiecare intervenție au urmat câteva întrebări la tema propusă, iar apoi, pentru că timpul s-a dovedit a fi destul de scurt, a încheiat printr-un cuvânt final pr. Yuriy Kolasa. A fost și o luare de cuvânt pentru a mulțumi celor care au participat la acest moment, cu invitația de a continua, reîntâlnindu-ne la ora 18.00 pentru Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, în Catedrala din Viena, Domul „Sfântului Ștefan”.
– Viena, maiestuoasa capitală imperială, în prezent unul dintre cele mai importante orașe din Uniunea Europeană, sediu al Organizației Națiunilor Unite, s-a dovedit o primitoare gazdă pentru greco-catolicii români. Ne vorbiți puțin și despre legătură istorică care există între marele centru cultural și politic și Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică?
– Există, spre exemplu, o relație îndelungată cu Ierarhia imperială din Austria, pentru că Imperatorul era, în același timp și cu un rol de imperator apostolic. Ca urmare, în general, diplomele de numire ale Episcopilor români uniți cu Roma din timpul Imperiului, toate sunt emanate și date de către Imperatorul de la Viena. De asemenea, existența burselor de studii și prilejul, pentru studenții români, de a studia în capitala Imperiului, la Viena, însemna și o contribuție din partea Suveranului de la Viena. Se cuvine să remarcăm faptul că Viena nu era împotriva emancipării românilor; problema a existat în Principatul Transilvaniei, mai ales din cauza Dietei Transilvaniei, a nobililor care se opuneau stării de autonomie a românilor din Transilvania.
– Ați fost găzduiți în aceste zile de către Eminența Sa Cardinalul Schönborn, bun prieten al Eparhiei de Cluj-Gherla, care a vizitat de mai multe ori Cluj-Napoca. Ați avut ocazia unor noi momente de întâlnire și împărtășire cu Înaltul Prelat al Bisericii Catolice?
– Am avut ocazia în această zile să celebrez alături de Eminența Sa Cardinalul Schönborn. Deși și-a propus să facă cuvântul introductiv la acest simpozion, Eminența Sa Card. dr. Christoph Schönborn nu a putut participa la acest moment, fiind invitat la o recepție organizată de primul ministru al Republicii Austria.
– Imaginile de la eveniment atestă faptul că Eminența Sa a participat la Sfânta Liturghie din Catedrala „Sfântul Ștefan”, ce a urmat Simpozionului din Palatul Arhiepiscopal, moment despre care vă rugăm să împărtășiți cititorilor câteva impresii.
– Partea a doua a manifestării a fost momentul, nu mai puțin emoționant, al Liturghiei de la Stephansdom, despre care trebuie să spun că a fost un prilej deosebit de comuniune cu celelalte Biserici de rit oriental din Austria prin reprezentanții lor, între care ne-am bucurat să îl reîntâlnim pe Mons. dr. Cristian Crișan, Vizitatorul apostolic pentru creștinii greco-catolici români din Europa de Vest și, de asemenea, pe cei doi Episcopi concelebrați, Episcopul auxiliar de Kiev, Yosyf Milyan și Episcopul Stephen Chirappanath, Vizitatorul apostolic pentru creștinii siromalabarezi din Europa.
La Sf. Jertfă Liturgică a asistat Eminența Sa Card. Christoph Schönborn, precum și Excelența Sa Arhiepiscopul dr. Peter Stephan Zurbriggen, Nunțiul Apostolic în Austria. Au concelebrat cca. 30 de preoți la acest frumos eveniment și au fost doi ceremonieri, respectiv patru diaconi, care ne-au încântat auzul cu ectenii în diferite limbi. S-a celebrat acest moment liturgic în cinci limbi: germană italiană, arabă, engleză și română. Cuvântul de învățătură l-a ținut Eminența Sa Card. Schönborn, pe tema evangheliei zilei și, de asemenea, a vorbit despre Episcopul Iuliu Hossu, iar înainte de binecuvântarea finală am transmis un salut, în limba germană, din partea Eminenței Sale Cardinalul Lucian Mureșan.
Au participat la celebrare mai multe persoane din diferite comunități, în majoritatea lor din comunitățile românești din Viena iar răspunsurile liturgice au fost cântate de trei coruri: Corul studenților Seminarului Teologic „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj, de asemenea un cor din Ucraina, respectiv un cor de limbă arabă, local, din Viena. Așa cum era frumos și firesc, binecuvântările finale le-am dat împreună cu ceilalți Episcopi, în semnul comuniunii, având în vedere faptul că, Eminența Sa Cardinalul Schönborn este Ordinarius pentru toți orientalii de pe teritoriul Austriei.
– Ați amintit prezența, la Stephansdom, a seminariștilor greco-catolici clujeni, v-au însoțit și ei pe urmele tânărului preot Iuliu Hossu la Viena?
– În această reprezentare a Bisericii noastre peste hotare, am avut bucuria să fim însoțiți de două microbuze în care se aflau seminariștii Seminarului „Sf. Ioan Evanghelistul”, care au participat atât la momentul Simpozionului, cât și al Sfintei Liturghii, iar după celebrare a urmat o mică recepție la Palatul Episcopal, la care am avut bucuria de a-i prezenta Eminenței Sale, pe fiecare dintre tinerii noștri seminariști.
Ne-am bucurat pentru acest moment de comuniune, pentru că seminariștii noștri au avut și un contact cu studenții teologi din Seminarul de la Viena (unde au fost cazați) și, de asemenea, în continuare, vor putea vizita acest foarte frumos oraș, adevărată capitală a arhitecturii imperiale. În continuarea popasului vienez, la invitația pr. Ioan Irineu Fărcaș, în duminica de 9 decembrie a.c., studenții seminariști clujeni se vor deplasa la Berlin, pentru a înfrumuseța și acolo Sfânta Liturghie.
Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru acest eveniment deosebit, care a însemnat pentru noi o reînnoire a relațiilor cordiale pe care întotdeauna le-am avut cu reprezentanții Bisericii Catolice din Austria și, în mod particular, cu Eminența Sa Card. Schönborn, care s-a arătat cu multă caritate și deschidere, atât față de Biserica noastră, cât și față de comunitățile românești din diaspora. Ne-am bucurat să revedem preoții noștri din diaspora vieneză, să putem saluta credincioșii români, să ascultăm colindele românești în marele Dom din Viena și am avut bucuria de a putea celebra pe treapta cea mai înaltă a acestui magistral altar, în preajma icoanei Preasfintei Fecioare Maria din Domul Sfântului Ștefan.
Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru acest mare dar pe care l-a făcut Bisericii noastre, sigur, cu binecuvântarea Înalților Ierarhi și îl rugăm pe Bunul Dumnezeu ca să îl țină sănătos, atât pe Cardinalul Christoph Schönborn, gazda noastră din aceste zile, repet, care ne-a primit cu multă deschidere și bucurie și, evident, pe cel care ne-a mandatat pentru a face această reprezentare, spunând cu bucurie: „Întru Mulți Ani, Stăpâne!”
Imagini
