Pr. Raniero Cantalamessa: Dumnezeu există și aceasta ajunge!

08.12.2018, Vatican (Catholica) - Ce a înțeles Moise când Dumnezeu i s-a prezentat, în tufișul care arde dar nu se consumă, drept „Eu sunt cel care sunt”? Expresia a fost interpretată în timp „ca o definiție a ceea ce este Dumnezeu, Ființa absolută, ca o afirmație a celei mai profunde esențe a Lui”. Pentru Moise-păstorul însă, a afirmat pr. Cantalamessa, această interpretare cu tentă filosofică îi era străină. „Fraza înseamnă mai degrabă: ‘Eu sunt cel care exist’; sau și mai simplu: ‘Eu exist (sau Eu voi exista) pentru voi!’. Este vorba de o afirmație concretă, nu abstractă; se referă mai mult la existența lui Dumnezeu decât la esența Sa.”

Afirmațiile au fost făcute de predicatorul papal în prima predică ținută în acest Advent, vineri, 7 decembrie 2018, în capela Redemptoris Mater, pentru Papa și membrii Curiei Romane. Tema generală a reflecțiilor din acest an este luată din Psalmul 42,2: „Sufletul meu e însetat de Dumnezeul cel viu”. Ca punct de plecare, pr. Raniero Cantalamessa a vorbit la început despre Dumnezeu însuși. „În acea zi (în fața tufișului arzând) Moise a descoperit un lucru foarte simplu, dar capabil să pună în mișcare și să susțină tot procesul de eliberare care va urma. A descoperit că Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac și al lui Iacob există, este, e o realitate prezentă și activă în istorie, pe care se poate conta. De altfel, e tot ceea ce avea nevoie Moise să știe în acel moment, nu o definiție abstractă a lui Dumnezeu.”

Predicatorul a făcut o constatare tristă: am ajuns mai preocupați de extratereștrii din univers decât de Ființa ce a creat universul. „Oamenii din timpul nostru sunt pasionați să caute semnale ale existenței de ființe vii și inteligente pe alte planete. Este o căutare legitimă și de înțeles chiar dacă e atât de nesigură. Însă puțin caută și studiază semnalele Ființei vii care a creat universul, care a intrat în el, în istoria sa și trăiește în el. ‘În El trăim, ne mișcăm și suntem’ (Fap 17,28) și nu ne dăm seama de aceasta. Îl avem pe Cel Viu real în mijlocul nostru și îl neglijăm pentru a căuta ființe vii ipotetice care, în cel mai bun dintre cazuri, ar putea să facă foarte puține pentru noi, desigur nu să ne salveze de moarte.”

Pr. Raniero s-a oprit puțin asupra unei imagini legate de Dumnezeu: cea de stâncă. „Mai mult decât un simplu titlu, stânca apare, în Biblie, ca un soi de nume personal al lui Dumnezeu, așa încât trebuie să fie scris, uneori, cu majusculă: ‘El este Stânca, lucrarea lui este desăvârșită’ (Dt 32,4). Dar pentru ca această imagine să nu ne provoace spaimă și supunere datorită durității și impenetrabilității pe care o evocă, iată că Biblia adaugă imediat un alt adevăr: El este stânca ‘noastră’, stânca ‘mea’. Adică o stâncă pentru noi, nu împotriva noastră. ‘Domnul este stânca mea’ (Ps 18,3), ‘stânca mea, cetatea mea’ (Ps 31,4), ‘stânca mântuirii noastre’ (Ps 95,1).”

Și a continuat: „Stâncă nu este un titlu abstract; nu spune numai ce este Dumnezeu, ci și ce trebuie să fim noi. Stânca este făcută pentru a fi escaladată, pentru a căuta refugiu în ea, nu numai pentru a fi contemplată de departe. Stânca atrage, pasionează. Dacă Dumnezeu este stâncă, omul trebuie să devină un ‘cățărător de stânci’. Isus spunea: ‘Învățați de la stăpânul casei’; ‘Priviți pescarii’; Sfântul Iacob continuă spunând: ‘Priviți-i pe agricultori’. Noi putem adăuga: ‘Priviți-i pe cățărători!’ Dacă se lasă noaptea sau vine o furtună, nu comit imprudența să încerce să coboare, ci și mai mult se strâng de stâncă și așteaptă să treacă furtuna.”

Predica s-a încheiat cu referința la Sf. Francisc de Assisi, care a fost cândva tulburat de situația din ordinul său. Isus i-a apărut în vis, liniștindu-l că problema este a Lui, nu a lui Francisc. „Sfântul a fost așa de reînsuflețit de cuvintele lui Cristos încât repeta în sinea lui o exclamație: ‘Dieu est, et acela suffit’. Francisc, Dumnezeu există și asta ajunge! Dumnezeu există și asta ajunge! Să învățăm să repetăm și noi aceste cuvinte simple atunci când, în Biserică sau în viața noastră, ne aflăm în situații asemănătoare cu cele ale lui Francisc: Dumnezeu există și aceasta ajunge!”