Papa și imamul de Al-Azhar: Dialog, colaborare și cunoaștere reciprocă

05.02.2019, Abu Dhabi (Catholica) - „Printre cele mai importante cauze ale crizei lumii moderne sunt o conștiință umană anesteziată și îndepărtarea de valorile religioase, precum și predominarea individualismului și a filozofiilor materialiste care îl divinizează pe om și pun valorile lumești și materiale în locul principiilor supreme și transcendente.” Această afirmație este asumară de Papa Francisc, în numele Bisericii Catolice, și de Ahmad Al-Tayyeb, marele imam de Al-Azhar, într-o declarație comună semnată la Abu Dhabi pe 4 februarie 2019. Titlul este „Document despre fraternitatea umană pentru pacea mondială și conviețuirea comună”.

În acest text, cei doi capi religioși „declară că adoptă cultura dialogului drept cale; colaborarea comună drept conduită; cunoașterea reciprocă drept metodă și criteriu”. Pornind de la responsabilitatea lor de lideri, semnatarii cer de la ei înșiși de la liderii lumii o angajare „pentru a răspândi cultura toleranței, a conviețuirii și a păcii; să intervenim, cât mai curând posibil, pentru a opri vărsarea de sânge nevinovat și de a pune capăt războaielor, conflictelor, degradării ambientale și declinului cultural și moral pe care le trăiește lumea actualmente”. De asemenea fac un apel la „redescoperirea valorilor păcii, dreptății, binelui, frumuseții, fraternității umane și conviețuirii comune”. În timp ce sunt admirate progresele științifice și industriale, se subliniază „deteriorarea eticii”. Consecința? „Răspândirea unei senzații generale de frustrare, de singurătate și de disperare, conducându-i pe mulți să cadă ori în vârtejul extremismului ateu și agnostic, ori în integralismul religios, în extremismul și în fundamentalismul orb, ducând astfel alte persoane să capituleze în fața formelor de dependență și de autodistrugere individuală și colectivă.”

Ideea Papei, regăsită des în discursuri, iar acum asumată și de imam, cu „al treilea război mondial pe bucăți”, se regăsește în noul document. Ca semn de speranță este indicată familia, „nucleu fundamental al societății și al omenirii, pentru a aduce pe lume copii, a-i crește, a-i educa, a le da o morală solidă și protecția familială”. Și continuă: „A ataca instituția familială, disprețuind-o sau punând la îndoială importanța rolului său, reprezintă unul dintre relele cele mai periculoase ale epocii noastre”. Nu lipsește apelul la educarea tinerilor generații „pentru a face față tendințelor individualiste, egoiste, conflictuale, radicalismului și extremismului orb în toate formele și manifestările sale”.

Documentul nu evită problematica religioasă, afirmând că „primul și cel mai important obiectiv al religiilor este acela de a crede în Dumnezeu, de a-l cinsti și de a-i chema pe toți oamenii să creadă că acest univers depinde de un Dumnezeu care îl conduce, este Creatorul care ne-a plăsmuit cu Înțelepciunea Sa divină și ne-a acordat darul vieții pentru a-l păzi. Un dar pe care nimeni nu are dreptul de a-l lua, de a-l amenința sau de a-l manipula după plăcerea sa, dimpotrivă, toți trebuie să ocrotească acest dar al vieții de la începutul său până la moartea sa naturală. De aceea condamnăm toate practicile care amenință viața cum sunt genocidele, actele teroriste, mutările forțate, traficul de organe umane, avortul și eutanasia și politicile care susțin toate acestea.”

Se subliniază că religiile nu incită, violența și vărsarea de sânge ce pretind că sunt comise în numele religiei fiind „rod al devierii de la învățăturile religioase, al folosirii politice a religiilor precum și al interpretării grupurilor oamenilor de religie care au abuzat – în unele faze ale istoriei – de influența sentimentului religios asupra inimilor oamenilor pentru a-i determina să facă ceea ce nu are nimic de-a face cu adevărul religiei, pentru a realiza scopuri politice și economice lumești și mioape. Pentru aceasta noi cere tuturor să înceteze să instrumentalizeze religiile pentru a incita la ură, la violență, la extremism și la fanatismul orb și să înceteze să folosească numele lui Dumnezeu pentru a justifica acte de omucidere, de exilare, de terorism și de oprimare. Cerem asta prin credința noastră comună în Dumnezeu, care nu i-a creat pe oameni pentru a fi uciși sau pentru a se ciocni între ei și nici pentru a fi torturați sau umiliți în viața lor și în existența lor.”