Papa Francisc: Ce loc are în inima ta fratele tău flămând, bolnav sau deținut?
18.02.2019, Vatican (Catholica) - „Unde ești?” și „Unde este fratele tău?” sunt întrebările pe care Domnul le pune lui Adam, respectiv, lui Cain la începutul omenirii. Astăzi, Domnul pune aceste întrebări fiecăruia dintre noi: a spus Papa Francisc la predica de la Sfânta Liturghie celebrată luni, 18 februarie 2019, în capela Casei Santa Marta din Cetatea Vaticanului.
Făcând un comentariu la lecturile biblice ale zilei (Geneză 4,1-15.25; Marcu 8,11-13), Papa Francisc s-a oprit îndelung la predică asupra primei lecturi, în care se vorbește de Cain și Abel. După ce l-a ucis pe Abel, Cain aude întrebarea lui Dumnezeu: „Unde este Abel, fratele tău?”. Iar Cain a răspuns: „Nu știu. Oare sunt eu păzitorul fratelui meu?” Răspunsul său, a subliniat Papa, este unul de compromis prin care încearcă să se apere, mai mult, să fugă de privirea lui Dumnezeu. Papa a vorbit mai departe de „întrebările incomode” pe care Isus le pune în Evanghelie, în special lui Petru și celorlalți discipoli. La întrebările incomode ale Domnului, noi răspundem în realitate „cu principii generale care nu spun nimic, dar spun totul, totul despre ceea ce este în inimă”. Astăzi, întrebarea Domnului este adresată fiecăruia dintre noi: „Unde este fratele tău?” Poate că unii, un pic distrați, ar putea să răspundă că este acasă la el, în familie, dar pontiful a specificat că este vorba de fratele flămând, bolnav, deținut, prigonit pentru dreptate:
„‘Unde este fratele tău? Nu știu! Dar fratele tău este flămând. Da, da, cu siguranță mănâncă la Caritas în parohie, cu siguranță îi vor da acolo să mănânce.’ Și cu acest răspuns, de compromis, îmi salvez pielea. ‘Celălalt este bolnav… Cu siguranță este la spital. Dar nu este loc la spital, are medicamente? E un lucru de care trebuie să se ocupe el, eu nu pot să mă amestec în viața celorlalți, poate are rude care îi dau medicamentele.’ Și cu acest răspuns mă spăl pe mâini. ‘Unde este fratele tău, cel de la închisoare? Ah, ispășește ceea ce merită. El a făcut-o, el să o tragă. Suntem sătui de atâția delincvenți pe drumuri, să plătească!’ Poate că tu nu auzi niciodată răspunsul pe care ți-l spune ție gura Domnului: ‘Unde este fratele tău? Unde este fratele tău exploatat, cel care lucrează la negru, sau nouă luni pe an ca să înceapă din nou după trei luni sau poate după un an?’ În acest fel, nu are siguranță, nu există concediu… ‘Dar astăzi nu se găsește de muncă și unul face ceea ce poate’ – iată un alt răspuns de compromis.”
Prin aceste exemple concrete, Papa cere ca fiecare să primească întrebarea Domnului ca și cum i-ar fi adresată personal: „Domnul pe mine mă întreabă ‘Unde este fratele tău?’ și să punem numele fraților pe care Domnului îi numește în capitolul 25 de la Matei: cel bolnav, flămând, însetat, cel care nu are cu ce să se îmbrace, frățiorul mai mic care nu poate să meargă la școală, drogatul, deținutul… unde este? Unde este fratele tău în inima ta? Este loc pentru acești oameni în inima noastră? Sau vorbim un pic despre ei, ne eliberăm conștiința dând ceva de pomană.” În fond, se dorește ca ei să nu deranjeze prea mult pentru că, a observat mai departe Papa la predică, „prin aceste lucruri sociale, Biserica ajunge să semene cu un partid comunist și acest lucru face rău. Cu siguranță, dar Domnul întreabă: Unde este fratele tău? Nu partidul te întreabă, Domnul este cel care îți pune această întrebare. […] Ne-am obișnuit să dăm răspunsuri de compromis, răspunsuri prin care să evităm problema, pentru a nu vedea problema, pentru a nu atinge problema.”
Într-un anumit fel, se continuă atitudinea lui Adam care la întrebarea Domnului după ce a păcătuit, „Unde ești?”, s-a ascuns. „Adam s-a ascuns din rușine, de frică. Oh, de am simți și noi această rușine! ‘Unde este fratele tău?’ și ‘Unde ești?’ Pe ce lume trăiești de nu îți dai seama de aceste lucruri, de aceste suferințe, de aceste dureri? Unde este fratele tău… unde ești tu? Nu te ascunde de realitate. Să răspunzi deschis, cu sinceritate, mai mult, cu bucurie, la aceste două întrebări ale Domnului.” (pr. Adrian Dancă pentru Vatican News România)
