Cardinalul Gracias subliniază colegialitatea în răspunsul dat abuzurilor sexuale

23.02.2019, Vatican (Catholica) - Cardinalul Oswald Gracias de Bombay a chemat „întreaga Biserică” să „acționeze cu hotărâre pentru a împiedica abuzurile să mai aibă loc în viitor și pentru a face tot posibilul să contribuie la vindecarea victimelor”. Numind abuzul suferit din partea celor din Biserică „o profundă trădare a încrederii”, Cardinalul a oferit soluții practice concentrate în special pe promovarea unei mai bune comunicări la toate nivelurile ierarhiei Bisericii, în cadrul unui discurs din 22 februarie 2019, de la întâlnirea pe tema abuzurilor sexuale asupra minorilor, care are loc în Vatican.

„Pe cât este de grav abuzul direct asupra copiilor și a adulților vulnerabili, răul indirect provocat de cei care au responsabilitate de conducere în Biserică poate fi mai rău, re-victimizându-i pe cei care au suferit deja abuzuri”, a arătat Cardinalul. El este unul dintre principali organizatori ai întâlnirii din Vatican din această săptămână, la care participă președinții Conferințelor Episcopale naționale din lumea întreagă. Cardinalul Gracias a recunoscut el însuși pentru BBC, în 21 februarie, că ar fi trebuit să trateze mai bine acuzațiile de abuzuri sexuale care i-au fost aduse la cunoștință în trecut, după ce mai multe victime din India ale abuzurilor sexuale au declarat pentru BBC că el nu a răspuns cu promptitudine sau nu a oferit sprijin victimelor.

Cardinalul Gracias a spus că tratarea crizelor trebuie să implice „nivelurile regional, național, local-diecezan și chiar parohial”, care trebuie toate să lucreze împreună pentru a stabili măsuri și decizii obligatorii. El a indicat spre o recentă întâlnire a Episcopilor din Republica Democrată Congo drept exemplu în care Episcopii unei națiuni se reunesc în manieră colegială pentru a aborda provocări la nivel național. „Nici un Episcop nu ar trebui să își spună: ‘Tratez aceste probleme și provocări singur’… Pentru că aparținem cu toții Colegiului Episcopal în unire cu Sfântul Părinte, împărtășim cu toții responsabilitatea. Colegialitatea este un context esențial pentru a trata rănile pe care abuzul le-a produs victimelor și Bisericii în ansamblu”.

Gracias a citat un pasaj din Lumen gentium, Constituția dogmatică a Conciliului Vatican II despre Biserică, în care se spune că Episcopii individuali „sunt datori, prin orânduirea și porunca lui Cristos, să aibă grijă de Biserica întreagă”. „Nici un Episcop nu trebuie să își spună: ‘Această problemă a abuzului în Biserică nu mă privește, deoarece lucrurile stau diferit în partea mea de lume’. Fiecare suntem răspunzători pentru întreaga Biserică”. A mai evidențiat faptul că o cultură a tăcerii în rândul Episcopilor, care nu sunt dispuși să admită greșelile, să angreneze alți Episcopi în discuții deschise și să arate „comportamentele problematice” a contribuit la criza abuzurilor. A încurajat cultivarea unei culturi a corectării fraterne, recunoscându-se faptul că „critica din partea unui frate este o oportunitate de a ne împlini mai bine îndatoririle”.

Cardinalul a chemat și la o mai bună comunicare între Conferințele Episcopale și Roma, și a evidențiat trei teme principale la care confrații săi Episcopi să reflecteze: dreptate, vindecare și pelerinaj. „Abuzul sexual asupra minorilor și a altor persoane vulnerabile nu încalcă doar legea divină și pe cea eclesiastică, este și un comportament infracțional public. Biserica nu trăiește într-o lume izolată creată de ea însăși… Cei care sunt vinovați de comportamente infracționale trebuie pe bună dreptate să răspundă pentru acel comportament în fața autorităților civile”.

Vindecarea victimelor necesită „comunicare clară, transparentă și consecventă” din partea Bisericii, a mai spus Cardinalul Gracias, începând cu „o abordare plină de respect și o recunoaștere onestă a suferinței și rănilor lor. Deși acest lucru pare evident, nu a fost întotdeauna comunicat. Ignorarea sau minimalizarea a ceea ce au experimentat victimele doar sporește suferința lor și întârzie vindecarea lor”. Odată recunoscută această suferință, Biserica poate oferi ajutor victimelor și prin intermediul consilierii profesioniste și de grup, sau prin alte mijloace, și poate apoi implementa măsuri pentru prevenirea abuzurilor în viitor.

„Sfântul Părinte a spus în mod înțelept și corect că abuzul este o problemă umană. Nu este, desigur, limitată la Biserică. Într-adevăr, este o realitate generală și tristă în toate sectoarele vieții. Din acest moment deosebit de provocator din viața Bisericii, noi – din nou, într-un context colegial – putem dezvolta resurse care să fie de mare ajutor unei lumi mai largi”. În fine, Cardinalul a reflectat asupra naturii peregrine a Bisericii, arătând că „noi știm că nu am ajuns încă la destinația noastră” și „suntem o comunitate chemată la căință continuă și discernământ continuu”. Cardinalul a concluzionat amintindu-le confraților lui Episcopi că realizarea acestor sarcini nu este o misiune pe care trebuie să o facă singuri, ci aceste acțiuni „sunt lucrarea Spiritului Sfânt”.