Papa Francisc: Creștinismul fără tandrețe nu funcționează
19.03.2019, Vatican (Catholica) - Întâlnind reprezentații unui grup carismatic dedicat îngrijirii bolnavilor, Papa Francisc a subliniat luni nevoia de tandrețe ca răspuns creștin natural la suferința umană. Cuvântul „tandrețe”, a avertizat el, este „un cuvânt care astăzi riscă să fie scos din dicționar”. „Trebuie să ni-l asumăm și să îl punem din nou în practică. Creștinismul fără tandrețe nu funcționează. Tandrețea este o atitudine cu adevărat creștină: este de asemenea însăși esența întâlnirii cu persoanele care suferă.”
Sfântul Părinte s-a întâlnit pe 18 martie cu persoane din familia carismatică a camilienilor. Fondată de Sf. Camil de Lelli, la sfârșitul anilor 1500, camilienii din lumea întreagă îi slujesc pe bolnavi, cu un accent pe săraci și pe muribunzi. Papa i-a lăudat pe cei prezenți pentru munca lor „iubitoare și generoasă pentru bolnavi, împlinind o misiune prețioasă în Biserică și în societate, alături de suferinzi”. I-a încurajat de asemenea, legat de carisma lor, să își amintească mereu că aceasta este un dar al Duhului Sfânt care trebuie împărtășit cu alții. Carismele „au mereu un caracter tranzitiv: sunt orientate spre ceilalți. De-a lungul anilor ați făcut eforturi pentru a întrupa carisma voastră cu fidelitate, transpunând-o în numeroase opere apostolice și slujiri pastorale în beneficiul umanității suferinde din lume.”
Sf. Camil de Lellis a fondat inițial un ordin pentru bărbați, într-o vreme când viața consacrată activă pentru femei „nu era maturizată”, a subliniat Sfântul Părinte. Două congregații pentru femei au fost create în secolul XIX, iar institute seculare au apărut în secolul XX. Aceste evoluții, a spus el, „au dat plinătate expresiei carismei milostivirii îndreptate spre bolnavi, îmbogățind-o cu calitățile unice feminine de iubire și îngrijire”. S-a rugat ca Maria să călăuzească femeile consacrate, învățându-le dedicarea și tandrețea maternă. Împreună, diferitele grupuri camiliene formează „o constelație unică, adică o ‘familie carismatică’ în a cărei componență sunt călugărițe și călugări, persoane consacrate seculare și laici”. „Nici una dintre aceste realități nu este custode sau singur deținător al carismei, ci fiecare o primește ca un dar și o interpretează și actualizează după vocația specifică, în contexte istorice și geografice diferite.”
În acest fel, diferitele organisme ecleziale lucrează împreună „pentru a da mărturie în orice timp și loc despre iubirea milostivă a lui Cristos pentru săraci”. „În centru rămâne carisma originală, ca sursă perenă de lumină și inspirație, care este înțeleasă și aplicată dinamic în diferite forme.” Privind înainte, Papa Francisc i-a îndemnat pe camilieni să fie deschiși față de noile forme de apostolat, după impulsurile date de Duhul Sfânt. Le-a cerut să cultive armonia între ei, „în acel stil sinodal pe care l-am propus întregii Biserici, ascultându-vă unul pe altul și cu toții pe Duhul Sfânt, prețuind contribuția pe care fiecare situație o poate oferi familiei camiliene, pentru a exprima mai deplin potențialul carismei.” Prin fidelitatea față de fondator și ascultarea și însoțirea celor săraci și suferinzi, camilienii „vor ști cum să facă lumina să strălucească, mereu nouă, asupra darului primit; și mulți tineri ai lumii vor putea să se simtă atrași de voi și să vi se alăture, continuând să dea mărturie despre tandrețea lui Dumnezeu”.
