A adormit în Domnul pr. László Túry
22.03.2019, Timișoara (Catholica) - În seara zilei de 21 martie a.c., la orele 20.02, a trecut la cele veșnice, la Ciacova, Mons. László Túry, prelat papal, prepozit mare, emerit, al Capitlului Catedral Sf. Gheorghe al Domului romano-catolic din Timișoara, paroh emerit de Timișoara VI Fratelia. Părintele se apropia de frumoasa vârstă de 91 de ani, fiind cel mai în vârstă preot al Diecezei de Timișoara.
Trupul neînsuflețit al părintelui a fost așezat azi, 22 martie, după masă, la capela Căminului „Emmaus” din Ciacova, acolo unde și-a petrecut ultimii ani din viață. În acest lăcaș se vor rosti rugăciuni și se va celebra sf. Liturghie pentru sufletul celui răposat. Sfânta Liturghie solemnă, cu Requiem pentru sufletul părintelui Túry va avea loc duminică, 24 martie 2019, la ora 15.00 în biserica parohială romano-catolică din Deta, fiind celebrată de către Excelența Sa Iosif Csaba Pál, Episcop de Timișoara. Predica va fi rostită de pr. Zsolt Szilvágyi, vicar episcopal pentru probleme pastorale, paroh de Timișoara IV Iosefin. Înmormântarea va avea loc după Sf. Liturghie, în cimitirul romano-catolic din Deta. Părintele va fi înhumat alături de răposații săi părinți. Bunul Dumnezeu să îl odihnească în pace, alături de sfinții și drepții săi!
Părintele László Túry s-a născut la Dejan la 7 mai 1928, din părinții Paul și Adelheid. După școala elementară, urmată în localitatea natală, s-a înscris la Gimnaziul Romano-Catolic Maghiar din Timișoara (Magyar Katolikus Gimnázium), unde a învățat 3 ani. Cel de-al IV-lea an l-a început deja la Liceul Piarist, renumită școală bănățeană, cu lungi tradiții. Generația sa fost ultima clasă, care în anul 1948 a absolvit și a obținut diploma de absolvire de la acest liceu, înainte de desființarea liceului de către comuniști.
La început a dorit să devină învățător, mai apoi profesor piarist, dar deoarece Ordinul Piariștilor a fost desființat din cauza puterii comuniste, tânărul László Túry a decis să devina preot diecezan. În acest sens s-a înscris la Academia Teologică Romano-Catolică din Timișoara fără să fi știut, că acest lucru era pe cale să devină ilegal. În anul 1948 Statul Român a denunțat unilateral Concordatul (tratatul) cu Sfântul Scaun, dar deja înainte cu un an, în 1947, Academia Teologică din Timișoara a fost evacuată din sediul ei de drept, iar după doi ani a fost desființată oficial, funcționând mai departe în clandestinitate. Tânărul student Túry a reușit totuși să termine trei ani, chiar și în acest mod, după care a fost îndemnat să își continue studiile la Facultatea de Teologie din Alba Iulia, singura recunoscută de stat, în epocă. Dar încă înainte ca să se poată reînscrie la studii în Ardeal, în anul 1951, bunicii și părinții au fost trecuți pe lista de culac, și deportați în Bărăgan. Trenul în care erau transportați s-a oprit în localitatea Perieți-Satul Nou, iar oamenii au fost scoși din vagoane în mijlocul unui ogor de rapiță. Au rămas acolo timp de patru ani, până după moartea lui Stalin. Vara a lucrat ca zilier în horticultură, iar iarna a învățat pentru a-și continua studiile teologice. În cel de-al treilea an de exil a fugit la Alba Iulia, să își continue studiile teologice. Deoarece nu a avut asupra lui nici un act de identitate, profesorii institutului teologic l-au ținut ascuns timp de o lună, până a reușit să își adune cursuri și material de studiu pentru materiile predate.
După patru ani de viață în deportare, familia a reușit să se reîntoarcă acasă, în Banat, astfel că în anul 1957 Pr. Túry a absolvit Facultatea de Teologie din Alba Iulia. În același an, la 28 aprilie Episcopul Márton Áron l-a hirotonit preot, împreună cu alți 22 de tineri teologi. Începând de la 1 septembrie 1957 a activat în calitate de capelan la Sânpetrul German, unde a învățat limba germană. După doi ani a fost transferat la Aradul Nou, unde a fost capelan timp de 4 ani jumătate. În anul 1964 a ajuns la Beba Veche ca administrator parohial și apoi preot-paroh, iar după alți 16 ani, în 1980, a fost numit paroh la Dorobanți, unde a primit și numirea de decan de Arad.
În 1990, având în vedere faptul că schimbările din 1989 au creat noi posibilități pentru reorganizarea Bisericii Catolice și, în speță, a Diecezei de Timișoara, Episcopul de pie memorie Sebastian Kräuter, a numit un mic număr de clerici în scaunele de canonici ale Capitlului Catedral. În acest context, pr. Túry a fost numit Canonicus Senior al Capitlului Catedral Sf. Gheorghe al Domului din Timișoara. La 1 septembrie 1994 a fost transferat ca paroh la Timișoara VI Fratelia. În timp, părintele a mai fost numit membru al Colegiului Consultorilor, membru al Tribunalului Bisericesc, arhidiacon al Catedralei (arhidiaconat titular). De la 19 mai 2002 a fost numit Praepositus Major (Prepozit mare/ Dompropst) al Capitlului Catedral, de către E.S. Martin Roos, fiind instalat în acest oficiu la 23 septembrie al aceluiași an. La 15 ianuarie 2003, la propunerea Episcopului diecezan, Sf. Părinte Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit pr. Túry titlul de prelat papal, purtând de acum apelativul de monsigniore.
Începând de la 1 octombrie 2009, Mons. Túry László s-a retras din activitatea pastorală curentă a Diecezei, stabilindu-și reședința la Ciacova, la Căminul pentru Persoane Vârstnice „Emmaus”, condus de pr. Kóbor György. Cu toate acestea, o bună bucată de vreme, când puterile i-au permis, atunci când i s-a cerut, a ajutat în filialele acestei parohii, prin celebrarea Sf. Liturghii sau prin predicile rostite cu multă bucurie și zel. (text & foto: Claudiu Călin)
Imagini
