Pr. Wilhelm Dancă: Trei zile cu Papa va fi o mare sărbătoare
15.05.2019, Roma (Catholica) - Sunt zile intense, de mare fremătare, în birourile din centrul diecezan din București. Pregătirile pentru vizita Papei Francisc în România, de la 31 mai la 2 iunie 2019, cer mare angajare din partea tuturor. Papa Bergoglio, primind invitația președintelui Republicii și a Bisericii Catolice din țara centro-orientală, va efectua o călătorie cu multiple „fețe”: vizită de stat, pastorală și ecumenică în același timp – în țară sunt prezenți, în afară de romano-catolici și greco-catolici, majoritatea ortodoxă și protestanții. Se va opri în patru orașe: înainte de toate la București – unde va celebra o Liturghie în Catedrala dedicată Sfântului Iosif -, apoi Iași, Blaj și la sanctuarul marian din Șumuleu Ciuc.
Este prevăzută beatificarea a șapte Episcopi martiri din perioada comunistă. Motoul oficial al vizitei, care va avea o puternică amprentă mariană, este: „Să mergem împreună”. Papa Francisc va veni la exact 20 de ani de la călătoria Papei Ioan Paul al II-lea. Agenția SIR a vorbit despre aceasta cu pr. Wilhelm Dancă, decan al Facultății de Teologie Catolică din București și coordonator național al mass-media pentru vizita pontificală. Vă oferim interviul după traducerea realizată de pr. dr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro.
– Care este climatul care se respiră în ajunul venirii Papei?
– Un sentiment de bucurie, de mare așteptare, de primire. Oamenii de la noi sunt ospitalieri. Și sunt multe persoanele implicate în pregătiri. Sărbătoarea populară pe care am văzut-o sâmbătă, 11 mai, la București, organizată în vederea călătoriei papale, a confirmat aceasta… Și instituțiile publice ne dau ajutor și sprijin în pregătiri.
– Vizită în patru orașe, cu beatificarea a 7 Episcopi; catolici cu două rituri și cu două limbi, română și maghiară; și apoi întâlnirea cu autoritățile civile, într-un moment politic deosebit pentru țară. Așadar o călătorie complexă și delicată?
– Da, pentru aceasta lucrăm cu determinare, pentru ca totul să decurgă cât mai bine. Însuși faptul că Papa va fi cu noi timp de trei zile este o confirmare a delicateții acestei vizite, în afară de un semnal de atenție și de apropiere față de comunitatea noastră și o voință de a revigora dialogul ecumenic.
– Concret, ați auzit că oamenii se interesează de vizită?
– Desigur! Din motive de organizare am cerut tuturor să se înscrie on-line la diferitele evenimente, semnalând propriile date generale. Ei bine, pentru etapa de la Șumuleu Ciuc avem deja 110.000 de înscrieri, peste 50.000 la Iași și Blaj; numere foarte ridicate și la București, zeci de mii, unde așteptăm să se umple străzile de persoane care vor dori să îl vadă pe Papa, să îl salute, să îl facă să simtă afecțiunea lor. Înseși autoritățile civile au confirmat prezența lor, începând de la președintele Iohannis, care este luteran, însoțit de soție, de credință catolică. Mass-media la rândul lor acordă spațiu larg acestui eveniment.
– Papa Bergoglio vine – după recenta călătorie în Bulgaria și Macedonia – într-o țară cu majoritate ortodoxă…
– Întâlnim interes și respect de la Biserica Ortodoxă pentru această vizită pe care Sfântul Părinte a dedicat-o romano-catolicilor și greco-catolicilor din România. Unii reprezentanți ai lor și-au exprimat dorința de a fi prezenți. Biserica Catolică are un patrimoniu de prietenie care nu va fi desigur compromis de vreo voce fundamentalistă.
– România este, în acest prim semestru din 2019, președinte de rând al UE și la 9 mai, sărbătoarea Europei, orașul Sibiu i-a găzduit pe șefii de stat și de guvern ai țărilor membre ale Uniunii, pentru un summit extraordinar în vederea alegerilor pentru Parlamentul de la Strasbourg. La 15 ani de la intrarea în „casa comună”, cum este văzută de conaționalii dumneavoastră prezența în Uniune?
– Mi se pare că este simțită ca un lucru bun pentru țara noastră, date fiind oportunitățile de creștere economică și socială oferite, de întărire a democrației și a justiției. La noi problemele nu lipsesc, de exemplu pe frontul muncii; apoi trebuie luat în considerare faptul că patru milioane de români au emigrat după căderea regimului și între ei mulți tineri. Însă criteriul de solidaritate, care identifică Uniunea Europeană, este un sinonim cu speranță. Între altele tendințele naționaliste care se observă în alte țări, favorizate eventual de fluxurile migratoare, la noi nu se observă cu aceeași intensitate. Eventual trebuie să maturizăm o mai mare conștiință că aparținem Uniunii Europene: pentru aceasta va mai fi nevoie de timp.
– Peste câteva zile vom fi chemați la urne pentru alegerile în Parlamentul European. Dacă ați putea transmite un mesaj tinerilor români, ce le-ați spune?
– I-aș invita să voteze, să se angajeze pentru o prezență tot mai calificată a României în Europa, și cu o mărturie creștină capabilă dea vigoare politicii europene. Și i-aș invita la simțul de responsabilitate și la a alimenta mereu speranța.
