ÎPS Kikuchi: Nu oricărei folosiri a nuclearului, da respectării fiecărei vieți umane
24.11.2019, Roma (Catholica) - Un cuvânt de speranță și chemare puternică la respectarea fiecărei vieți umane. Mereu, și atunci când este slabă. Un mesaj pentru pace și o cerere adresată liderilor politici să prețuiască mereu calea dialogului. Un „nu” spus clar folosirii armelor nucleare și o invitație reînnoită de a reconverti centralele nucleare în centre de producere a energiilor renovabile. Acestea sunt punctele-cheie ale unei călătorii care îl duce timp de numai trei zile în Japonia pe Papa Francisc, între 23 și 26 noiembrie. A vorbit despre acestea Arhiepiscopul de Tokyo și președinte al Caritas Japonia, Mons. Tarciziu Isao Kikuchi. Tânăr și dinamic, a petrecut opt ani din viața sa ca paroh în Ghana și vorbește perfect engleza. Răspunde la toate întrebările fără nici o ezitare, chiar și la cele cu implicații politice mai mari. Printre catolicii japonezi (anuarul Conferinței Episcopale Japoneze vorbește de 440.893 de persoane răspândite în 777 parohii în toată țara), așteptarea e la cote mari și pentru că au trecut 38 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în Japonia. Un program dens în întâlniri și acțiuni importante îl va aștepta pe Papa Francisc în această țară.
– Care este mesajul cel mai așteptat de la Papa?
– Respectați viața umană și să aveți speranță pentru viitor. Aici persoanele și mass-media sunt foarte atente la mesajul de pace și pentru abolirea armelor nucleare pe care îl va face Papa la Hiroshima și Nagasaki. Cred că la Tokyo va putea avea mare rezonanță tema protejării vieții umane. Așteptăm de la Papa cuvinte de încurajare pentru tineri, pentru ca să poată găsi speranță pentru viitor. Mă gândesc la persoanele care decid să se sinucidă și la persoanele bătrâne care trăiesc singure, abandonate. Adesea mor fără ca nimeni să nu se îngrijească de ele. Mă gândesc la copiii, chiar foarte mici, care iau singuri mijloacele de transport pentru a merge la școală. În Japonia avem și cazuri de copii abuzați și bătuți de adulți. Unii mor și își iau viața. Viața este amenințată și este în joc valoarea vieții umane. Și acest lucru îl putem vedea și în modul în care persoanele tratează persoanele cu dezabilități. În urmă cu trei ani, în orașul Yokohama, au fost uciși 19 invalizi într-o casă de îngrijire. Femeia tânără care i-a ucis a spus că trebuiau să moară pentru că nu contribuie cu nimic în societate și guvernul cheltuie prea mulți bani pentru a se îngriji de ei. Conform ei nu meritau să trăiască.
– La Nagasaki și Hiroshima Papa și liderii religioși vor lansa un mesaj de pace. Însă în această perioadă este în desfășurare un proces de militarizare a țării, cu tentativa de a abroga articolul 9 din Constituția pacifistă. Sunteți îngrijorați?
– Japonia a menținut articolul 9 din Constituție, care este foarte important. Însă politicienii încearcă să pună mâna pe această parte a textului constituțional pentru că a crescut tensiunea în această zonă geografică între Japonia și Coreea și între Japonia și Coreea de Nord. Este greu de desfăcut nodurile care provoacă această tensiune și responsabilii noștri politici vor să militarizeze țara și pentru a face aceasta trebuie să abolească articolul 9. Japonia are arme însă folosirea lor este permisă numai pentru autoapărare. Ar vrea să permită folosirea armelor și pentru a lupta. Este o problemă foarte mare. Noi Episcopii cerem guvernului să se abțină de la orice atitudine de agresiune și să aleagă mereu calea dialogului cu celelalte țări.
– Ce s-a întâmplat cu lecția lui Hiroshima și Nagasaki? A fost uitată?
– În urmă cu 38 de ani mesajul Papei Ioan Paul al II-lea a fost foarte puternic. Și japonezii l-au primit și l-au înțeles foarte bine. Mai ales atunci când Papa a spus că războiul este lucrare a omului. Este distrugere a vieții umane. Este moarte. Însă când Papa Ioan Paul al II-lea a venit aici, printre politicieni erau și unii care au trăit al doilea război mondial și îl înțelegeau foarte bine. Acum noile generații nu știu ce este războiul, nu l-au văzut niciodată.
– Ce poate spune Papa Francisc acestei noi generații?
– Cred că este important să spună mai ales liderilor politici că dialogul este o prioritate de preferat mereu în locul ciocnirii și că este responsabilitatea politicii să nu creeze ziduri, ci punți. Speranța este ca Papa să repropună și aici în Japonia cultura dialogului și a întâlnirii.
– Guvernul ascultă Biserica Catolică, deși o minoritate foarte mică, abia 0,4% din populație?
– Se pare că da. Chiar dacă suntem o minoritate, suntem ascultați pentru că Biserica Catolică este o realitate internațională și Papa Francisc este o personalitate recunoscută la nivel mondial, deci sunt atenți la ceea ce spunem.
– Credeți că vizita Papei va putea avea impact puternic la nivel intern?
– Cu siguranță da. Japonia este un arhipelag, deci avem tendința de a ne izola de restul lumii. Politica internațională se limitează adesea să îi observe pe ceilalți. Sfântul Părinte care vine aici în Japonia atrage în mod inevitabil atenția mondială. Foarte probabil Papa va avea o viziune critică în privința modernității, care nu este criticată aici în Japonia. Suntem concentrați mai mult pe noi înșine decât pe restul lumii. Cred că Papa Francisc va putea ajuta să deschidem mințile asupra temelor precum schimbarea climatică, migranții, sărăciile și să ne facă să reflectăm asupra modului în care modernitatea a schimbat societatea.
– Și apoi va fi mesajul despre armele nucleare. Se va ajunge mai devreme sau mai târziu la o totală eliminare a lor?
– Guvernul japonez a vorbit de mai multe ori despre eliminarea armelor nucleare dar nu s-au unit cu Tratatul de la Durban despre dezarmarea nucleară și motivul este pentru că japonezii sunt foarte legați de Statele Unite și SUA a spus desigur nu abolirii. Este greu de ajuns la o eliminare totală. Sursele oficiale ale guvernului neagă existența de arme nucleare în Japonia, dar nu știm dacă este adevărat. Știm că există baze militare SUA în toată Japonia. Se vorbește despre siguranță națională. Cunoaștem toți lecția trecutului, însă liderii politici nu au curajul să facă acest pas spre eliminarea armelor nucleare. Sunt sigur că Papa Francisc va spune și că a crea un arsenal nuclear este un păcat. Este imoral. Mesajul este adresat mai ales Statelor Unite și Rusiei. Episcopii japonezi au făcut și un apel împotriva folosirii civile a nuclearului.
– În această perioadă la Fukushima guvernul predispune un plan de reîntoarcere la energiile renovabile. Ce părere aveți?
– Există peste 50 de centrale de energie nucleară în toată țara. Am văzut ce s-a întâmplat la Fukushima cu cutremurul și tsunami. Japonia este o țară deosebit de expusă la cutremure. Nu putem să ne permitem acest tip de tehnologii pe care nu le putem controla. Guvernul și companiile au spus mereu că nu sunt probleme și că totul este sub control, că nu se poate întâmpla nimic. Dar noi am văzut ce s-a întâmplat. Deci noi considerăm că astăzi, cel puțin, nu este posibil să se mențină acest tip de tehnologii în Japonia fără a risca dezastre teribile, pentru populație și pentru teritoriu. Acum, la Fukushima, se lucrează pentru demontarea reactorului dar nimeni nu știe cât timp va fi necesar. Unii spun chiar 40 de ani. Deci este o responsabilitate pentru generațiile viitoare să renunțe la nuclear. Cu privire la planul de reîntoarcere în teritoriul Fukushima, guvernul este serios și angajat. Însă lumea business-ului nu este mulțumit deoarece cu energia nucleară se fac mulți bani, deci fac orice pentru a menține această tehnologie.
– De ce nu va merge Papa la Fukushima?
– Și eu voiam să îl duc la Fukushima. A fost o mare discuție cu privire la acest punct. Pentru că dacă l-am fi dus acolo exista riscul ca Papa să poată fi folosit de guvern pentru a spune că regiunea Fukushima este sigură. Ar fi fost ca și cum s-ar spune: „vedeți, și Papa poate să meargă la Fukushima, nu sunt probleme”. Deci exista riscul de a-l folosi pentru a face propagandă. Adevărul este că există părți din Fukushima în care persoanele nu se pot întoarce. Zone care nu sunt deloc locuibile.
– Ați fost vreodată acolo? După Dvs, zona este sigură?
– Avem la Minami-soma o bază Caritas unde lucrează voluntarii. Se pot vedea case încă distruse de cutremurul din 2011, nelocuite. Nu s-a făcut nimic. Este ca și cum ai intra într-un oraș fantomă. Este teribil. Unii vor să se întoarcă, însă alții nu. Comunitatea este divizată. De fapt, cea mai mare parte a populației este bătrână și bolnavă. Are nevoie de îngrijiri și în acel teritoriu nu sunt spitale, nu mai este nimic. Cu privire la siguranță există opinii diferite, chiar și printre oamenii de știință. Unii spun că nu sunt probleme. În schimb alții consideră că este periculos. Motiv pentru care nu știm în cine să credem. Eu cred că nu este sigură.
– Sunteți și președinte al Caritas Japonia. Ce așteptați de la prezența Papei?
– Prezența Bisericii Catolice prin voluntarii Caritas este un semn de speranță pentru viitor. După dezastru au lucrat în acel loc ONG-uri, armata, guvernul. A fost o mobilizare foarte mare însă după aceea, unul după altul, au plecat. La 8 ani de la dezastru numai voluntarii Caritas au rămas și persoanele au învățat să aprecieze prezența Bisericii Catolice. Acum vine conducătorul Bisericii Catolice și prezența sa va lumina lucrarea unei Biserici care nu a uitat niciodată și nici nu a lăsat singure persoanele aflate în dificultate. Se poate spune că Biserica a fost un semn al lui Dumnezeu pentru această țară.
– Biserica Catolică este o minoritate. Primul ministru încearcă să ducă înainte un proces de naționalizare a țării încercând să facă din șintoism religia oficială. Sunteți îngrijorați?
– Tradiția șintoistă se află sub cultura japoneză și este foarte greu să se distingă religia și cultura. Persoanele nu sunt angajate conștient în religie, ci respectă tradițiile șintoiste. Și rolul religios al împăratului este strâns legat de sistem. Conform Constituției împăratul este simbolul națiunii, însă națiunea trebuie să fie neutră față de toate religiile. Este foarte greu de despărțit cele două lucruri. Pentru că Naruhito este împărat și șef suprem al șintoismului. Noi ca Biserică, după Constituție, avem libertate de credință, cult, asociere. Avem și scutirea de taxe pe proprietate. Deci suntem recunoscuți. Însă dacă noi atacăm sau criticăm acest sistem întemeiat pe împărat suntem criticați imediat și dur de opinia publică. Motiv pentru care suntem ținuți să ne menținem într-un echilibru delicat. Oricum avem un raport bun cu familia imperială. Sunt mulți catolici care lucrează în birourile din palatul imperial. Cred că vizita Papei va putea să îi apropie pe japonezi de Biserica Catolică. (material al agenției SIR, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro)
