Cardinalul Duka: Pandemia a atras oameni în Biserica Catolică (II)
20.12.2020, Praga (Catholica) - Pandemia actuală a inspirat mulți oameni din Republica Cehă să redescopere Biserica Catolică, susține Cardinalul Dominik Duka. Într-un interviu prin e-mail cu CNA, Arhiepiscopul din Praga a spus că, atunci când a izbucnit criza coronavirusului, populația cehă a răspuns cu expresii de solidaritate nemaivăzute de la Revoluția de catifea din 1989. De asemenea, a afirmat că preoții tineri au arătat multă creativitate atunci când s-au confruntat cu restricții stricte privind participarea la Liturghii. Iată ultima parte a interviului.
– Care credeți că este cel mai bun mod de a evangheliza societățile extrem de laice?
– Sarcina noastră principală a fost și rămâne îngrijirea pastorală și evanghelizarea. Și aici ar trebui să fim conștienți de faptul că societatea este în continuă mișcare și că trebuie să reflectăm asupra activităților noastre pentru a fi la nivelul timpului. Nu putem oferi formule omului de astăzi. Trebuie să facem evanghelizare într-un spirit de profundă smerenie și invitație la dialog. Să discutăm, să vorbim, să privim. Principiile Evangheliei pe care le vestim sunt, de asemenea, principiile civilizației noastre, care au apărut din moștenirea evreiască antică, dar care au fost, de asemenea, îmbogățite de influența germanică, celtică și slavă. Noile tehnologii – microfoane, telefoane, televizoare, internet și altele pe care le oferă vremurile de astăzi – trebuie utilizate, dar cu prudență. Să nu încurajăm propaganda și expresiile ultime. Acestea sunt doar elemente ale timpului de care avem nevoie pentru a ne adresa societății, astfel încât ea să ne poată înțelege cumva. Noul nu este esența, dar abordarea în realitate este.
Într-o societate secularizată, ne confruntăm apoi cu întrebarea cum, pe de o parte, să nu renunțăm la toate valorile pe care le avem și, pe de altă parte, să nu ne închidem și să spunem că cultura s-a încheiat în secolul al XVII-lea sau al XVIII-lea. Suntem în secolul XXI, în mijlocul globalizării. Așadar, nu numai Biserica Catolică, ci și întreaga lume creștină trebuie să regândească cum să împărtășească mesajul lui Cristos generațiilor viitoare. În același timp, ar trebui să ne dăm seama că creștinismul nu este o religie în declin. Aceasta poate părea a fi realitate pentru noi în Europa, dar nu este realitatea la nivel mondial, deoarece numărul creștinilor s-a dublat aproape în secolul trecut. Astăzi, catolicii europeni reprezintă doar un sfert din Biserica Catolică, iar atenția Bisericii se îndreaptă către țările așa-numitei Lumi a Treia, adică Asia, Africa și America de Sud.
– Contul de Twitter v-a fost suspendat recent. Când a fost reactivat, ați făcut o comparație între cenzura online de astăzi și represiunea comunistă din anii 1980. Considerați cenzura tehnologică o amenințare serioasă pentru creștini?
– Consider că libertatea de exprimare este unul dintre pilonii de bază ai democrației reale. Dar cenzura nu este doar o chestiune din timpul comunist de normalizare represivă, nici ceva specific regimurilor nedemocratice. Nici măcar nu vine la noi de peste graniță. O vedem astăzi și în fiecare zi sub formă de autocenzură, ascunsă în spatele corectitudinii politice. Este, de asemenea, o problemă de alegere a partenerilor de dezbatere, evitând anumite subiecte. Suntem împiedicați să vorbim despre anumite subiecte, sau putem vorbi, dar apoi urmează un linșaj media, jenant, ridiculizând audiența sau vorbitorul. Am experimentat că anumite teme creștine sunt excluse din societate, cum ar fi protecția vieții umane sau familia tradițională ca uniunea dintre un bărbat și o femeie. Să întrebăm cine este cel mai persecutat grup din lume și doar cei care se ocupă de acest subiect vă vor da răspunsuri.
Întreaga problemă o văd în tendința de a relativiza valorile. Conform acestei teze, adevărul nu există, în afară de adevărul celor care cred că cine nu cântă după cum vor ei trebuie redus la tăcere, pentru că nu poate avea dreptate. Ulterior, persoana primește o notificare pentru a clarifica faptul că nu este potrivit să vorbească cu persoane cu puncte de vedere similare. În același timp, aceasta trebuie să servească drept avertisment pentru alții. În acest sens, percep concentrarea puterii media către mai multe companii de tehnologie ca o amenințare. Drept urmare, nu vom mai căuta adevărul, pentru că acesta ne va fi servit. Dar nu ca urmare a Revelației divine, a întâlnirii lui Dumnezeu cu omul și a lungilor secole de contemplare și de discutare a conținutului ei, ci a deciziilor neinspirate ale conducerii corporatiste.
– Există ceva care se întâmplă în Biserica din Praga și doriți să împărtășiți altor părți ale lumii catolice?
– Aș vrea să spun lumii catolice să nu se teamă de tradiția ei. Avem o anumită parte a credinței creștine asupra căreia trebuie să fim de acord, indiferent dacă ne aflăm în Asia de Sud-Est, America de Sud sau Europa. În același timp, însă, fiecare țară are propriile sale particularități, cultura și tradițiile ei, crescute din ea. Până și astăzi, am la inimă un pelerinaj în Mexic, la Fecioara Maria din Guadalupe, și un cântec ce spune „Guadalupana era mexicană, mexicană”. În Republica Cehă am reușit recent să refacem câteva pelerinaje străvechi, precum Navalis, în cinstea Sfântului Ioan Nepomuk, sau pelerinajul la patronul național, Sf. Venceslau, la care participă și biroul președintelui Republicii Cehe, sau revenirea Coloanei mariane în Piața Orașului Vechi din Praga. În toate acestea se află tăria credinței noastre și speranța reală pentru viitor. Valorile creștine sunt universale și prind contur atunci când oamenii se identifică cu ele.
Aș dori să le urez tuturor cititorilor Catholic News Agency o experiență binecuvântată în restul Adventului și bucuria Crăciunului dată de un nou-născut pe nume Yeshua, tradus cu Cel care este mântuirea și viitorul nostru. Să ne amintim de această promisiune a lui Dumnezeu, mai ales în anul următor, 2021, care va fi marcat de lupta noastră comună împotriva unui mic microorganism, originar de undeva din China cea îndepărtată, dar care a reușit să răstoarne tot ce am considerat până de curând a fi sigur în societatea noastră. Prin Copilul nou-născut, micul Isus, câștigăm speranța că Tatăl nostru ceresc nu ne va părăsi niciodată. Așadar, să privim dincolo de orizontul anului 2021, care va fi – cu adevărat – anul acumulării daunelor după epidemia mortală de coronavirus, dar, în același timp, poate fi și un impuls pentru societatea noastră să ne întrebăm de ce toate acestea trebuiau să se întâmple. Nu am fost noi, ca umanitate, prea mândri și încrezători? Nu l-am alungat pe Dumnezeu din viața noastră? Nu am uitat sursa iubirii, solidarității și respectului reciproc? În anul care vine, cu siguranță vom avea suficient timp pentru a permite tuturor să răspundă sincer la aceste întrebări.
