Cardinalul Ayuso: Arta de a ști să dialogăm este un imperativ
04.02.2021, Vatican (Catholica) - „Este evident că este vorba de un rod născut din Documentul despre Fraternitate și de un pas cu adevărat semnificativ pentru toată lumea, cel puțin o dată pe an, să ne amintim că suntem cu toții frați și surori!” Cardinalul Miguel Ángel Ayuso Guixot, președinte al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, comentează astfel pentru agenția SIR decizia luată la 21 decembrie 2020 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, de a stabili pentru ziua de 4 februarie o Zi Internațională a Fraternității Umane. Data nu este o coincidență. La 4 februarie 2019, în cursul călătoriei apostolice în Emiratele Arabe Unite, Papa și marele imam de Al-Azhar, Ahmad Al-Tayyeb, au semnat „Documentul despre Fraternitatea Umană pentru Pacea Mondială și conviețuirea comună”. Pentru a comemora evenimentul, anul acesta Papa Francisc îl va întâlni la 4 februarie în video-conferință pe marele imam Al-Tayyeb. Organizată de șeicul Mohammed Bin Zayed la Abu Dhabi, la întâlnire (care va fi difuzată în streaming de media vaticane) vor participa și secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, și alte personalități. Cardinalul Ayuso Guixot a trasat un bilanț al roadelor care au provenit din semnarea Documentului despre Fraternitatea Umană.
– Eminență, ce s-a întâmplat în acești ani?
– Aș spune că la doi ani de distanță de la semnarea la Abu Dhabi a documentului nu este posibil să se traseze un bilanț a ceva ce este încă în plină dezvoltare. Cu semnarea documentului s-a creat un spațiu de deschidere, de sinceritate, de colaborare, în care se vor putea desface, cu prudență și discernământ, multele noduri care rămân. S-a trasat un drum! Pot spune că nu au lipsit desigur ocaziile de confruntare, cu reprezentanții altor tradiții religioase, despre tema fraternității și a conviețuirii umane. La nivel de inițiative există, de exemplu, cele promovate de Înaltul Comitet pentru Fraternitatea Umană, constituit în august 2019, și cu rolul de a implementa conținuturile „Documentului despre Fraternitatea Umană pentru Pacea Mondială și conviețuirea comună”. Amintesc pe cea a zilei de rugăciune, de post și de invocare a lui Dumnezeu Creatorul pentru omenirea lovită de pandemie care s-a ținut la 14 mai 2020. În sfârșit un pas ulterior pe calea fraternității a fost făcut de Papa Francisc cu enciclica Fratelli tutti care este o invitație concretă la fraternitate și la prietenia socială care interesează pe fiecare bărbat și pe fiecare femeie, care crede sau nu crede. Este cunoscut de toți că Papa Francisc a făcut amplă referință, pentru redactarea enciclicei, la Documentul despre Fraternitatea Umană.
– De ce este așa de important astăzi ca principiul „fraternității umane” să fie receptat în manieră cât mai capilară posibilă, în mai multe domenii și la diferite niveluri?
– Cu privire la importanța fraternității umane Papa Francisc a spus: „Alături de celebra maximă antică «cunoaște-te pe tine însuți» trebuie să alăturăm «cunoaște-l pe fratele»: istoria sa, cultura sa și credința sa, pentru că nu există cunoaștere adevărată de sine fără celălalt. Ca oameni, și mai mult ca frați, să ne amintim reciproc că nimic din ceea ce este uman nu poate să ne rămână străin” (Discursul Papei Francisc la Conferința globală despre fraternitatea umană, 4 februarie 2019). Și tocmai fraternitatea umană va permite fiecăruia să facă această lume dezumanizată, în care cultura indiferenței și a avidității caracterizează raporturile dintre ființele umane, capabilă să trăiască o solidaritate nouă și universală. Papa Francisc ne îndeamnă să construiască o societate fraternă care promovează educația la dialog pentru a înfrânge „virusul individualismului radical” (FT 105).
– Care este rolul liderilor religioși și al religiilor în lumina crizei pe care o trăiește lumea?
– Liderii diferitelor tradiții religioase și comunitățile pe care ei le conduc sunt chemați la propriile responsabilități, individuale și colective, în fața noilor tendințe și exigențe de pe scena internațională. De aceea trebuie și putem să oferim colaborare societăților în care noi, credincioșii, suntem cetățeni și să punem la dispoziția tuturor valorile noastre comune și convingerile noastre mai profunde care se referă la caracterul sacru și inviolabil al vieții și al persoanei umane. Este clar că trebuie să ne angajăm pentru ca temele fraternității și prieteniei sociale să devină tot mai mult teren de confruntare între apartenenții diferitelor tradiții religioase mai ales într-o perioadă ca aceea în care trăim făcută și mai nesigură de actuala pandemie. Trebuie să fim conștienți că este nevoie de o solidaritate nouă și universală și de un nou dialog pentru a modela viitorul nostru.
– Documentul este rod al unei colaborări strânse între Papa Francisc și liderul sunnit Al-Tayyeb. Pot aceste inițiative de dialog să aibă un impact important asupra conflictelor din Orientul Mijlociu, asupra luptei împotriva terorismului, asupra păcii?
– Faptul că inițiativele de dialog pot să aibă un impact asupra situațiilor conflictuale este dorința subliniată în Documentul despre Fraternitatea Umană și speranța este ca să poată inspira pe cei care la orice nivel se află să dialogheze. Arta de a ști să dialogăm, în toate accepțiunile sale, este un imperativ. Pentru Papa Francisc este calea pentru a ne deschide la nevoile lumii și a construi prietenia socială: „Dialogul perseverent și curajos nu este o știre cum sunt ciocnirile și conflictele, și totuși ajută discret lumea să trăiască mai bine, mult mai mult decât ne putem da seama” (FT 6, 198). Așa cum reiese din lectura Documentului despre Fraternitatea Umană în lumea pluralistă, în societatea globalizată, nu se poate construi o reconciliere între Orient și Occident, între Nord și Sud, dacă nu se pornește de la un punct comun: condamnarea, respingerea oricărui tip de violență și a războiului. Dialogul respectă și caută adevărul; dialogul face să se nască o cultură a întâlnirii, adică întâlnirea devine un stil de viață, o pasiune și o dorință. Fără a închide ușile, trebuie privit mereu înainte. Dialogul nu este un do ut des, o negociere. Este o atitudine existențială, înseamnă a deveni însoțitor de călătorie al oricărei ființe umane în drum spre adevăr. Adevărul ne posedă, nu-l posedăm. Dialogul este un act generos de deschidere față de celălalt pentru a crea fraternitate.
– Ce are de spus omenirii de astăzi Documentul despre Fraternitatea Umană?
– Ca nu ne salvăm singuri! În acest timp inedit din cauza pandemiei, învățătura Documentului despre Fraternitatea Umană continuă să traseze un drum foarte precis și care poate fi parcurs de toți oamenii de bunăvoință. dumnezeu este Creatorul a toate și al tuturor, de aceea noi suntem membri ai unei singure familii și ca atare trebuie să ne recunoaștem. Acesta este criteriul fundamental pe care credința ni-l oferă pentru a trece de la simpla tolerare la conviețuirea fraternă, pentru a interpreta diversitățile care subzistă între noi, pentru a dezamorsa violențele și pentru a trăi ca frați. Trebuie să punem deoparte prejudecăți, întârzieri și dificultăți. Chiar fără a renunța cu nimic la identitatea noastră sau a face referință la un irenism facil, cu forță și curaj, trebuie să se afirme necesitatea fraternității umane și a prieteniei sociale drept condiții necesare pentru obținerea acelei păci la care tânjește întreaga lume. (material al agenției SIR, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
