Fondatorul Operei „Pro Sanctitate”, Mons. Giaquinta, mai aproape de beatificare
16.02.2021, Roma (Catholica) - S-a încheiat procesul diecezan privind viața, virtuțile eroice și faima sfințeniei slujitorului lui Dumnezeu Guglielmo Giaquinta (1914-1994), preot italian devenit Episcop de Tivoli care a fondat la Roma, în 1947, mișcarea „Pro Sanctitate”. Al treilea din patru copii, Guglielmo s-a născut în localitatea siciliană Noto, la 25 iunie 1914, iar familia sa s-a mutat succesiv la Roma. Aici, în noiembrie 1927, Guglielmo a intrat în Seminarul Pontifical Roman Minor și apoi, în 1933, în Seminarul Pontifical Roman Major.
A fost hirotonit preot la 18 martie 1939. În luna octombrie a aceluiași an a început cursurile Facultății de drept la Universitatea Pontificală din Lateran, desfășurând în același timp activitatea pastorală în calitate de preot vicar în parohia „Santa Maria ai Monti”. În 1946, a fost numit promotor al justiției la Tribunalul Ecleziastic al Vicariatului de Roma, devenind succesiv judecător. De asemenea, a îndeplinit misiunea de rector al bisericii Madonna di Loreto la Forul lui Traian și de asistent diecezan al Femeilor din Acțiunea Catolică. „Preot auster, foarte devotat rugăciunii, era întotdeauna disponibil dialogului”, astfel îl amintește pe pr. Guglielmo Giaquinta postulatoarea cauzei de beatificare și canonizare a fondatorului mișcării „Pro Sanctitate”, al cărei scop este răspândirea în lume a idealului sfințeniei și fraternității și conștientizarea faptului că suntem cu toții chemați la sfințenie. Mișcarea, care activează în deplină sintonie cu Biserica și cu păstorii ei, fiind integrată în mod vital în dieceze și în parohii, dorește să formeze persoane disponibile să vestească mesajul de iubire și sfințenie adus de Isus Cristos.
În 1968, părintele Giaquinta a fost numit Episcop de Tivoli. În perioada în care și-a exercitat misiunea de Episcop a ocupat diferite funcții în cadrul Conferinței Episcopale din Italia, printre care și cea de președinte al Comisiei pentru cler. „L-am cunoscut pe fondator când aveam 17 ani”, își amintește postulatoarea, „și am fost imediat impresionată nu atât de persoana lui, cât mai ales de forța mesajului său: toți suntem chemați să fim sfinți. Un mesaj care mi-a polarizat existența determinându-mă să mă dedic apostolatului. Sfințenia este iubire, o poveste minunată de dragoste, un legământ țesut între Dumnezeu și om și între toți oamenii: suntem chemați să răspundem la iubirea infinită a Tatălui cu maximum de iubire față de Dumnezeu și față de frații noștri.” (Anca Mărtinaș pentru Vatican News România)
