Mitropolitul Hilarion: Uniți în credința în prezența reală a lui Cristos
06.09.2021, Budapesta (Catholica) - Un lider ortodox rus a declarat luni că credința în prezența reală a lui Cristos în Euharistie unește catolicii și ortodocșii, în ciuda diviziunilor dintre ei. Prezentând cateheza de deschidere la cel de-al 52-lea Congres Euharistic Internațional de la Budapesta, Ungaria, pe 6 septembrie, Mitropolitul Hilarion a subliniat înțelegerea ortodoxă a Euharistiei. „Catolicii și ortodocșii nu sunt uniți în Euharistie, dar sunt uniți în convingerea că în pâinea și vinul euharistic, după consacrarea lor, nu avem doar prezența simbolică a lui Cristos, ci Prezența Sa deplină și reală”, a declarat președintele Departamentului pentru Relații ecleziale externe al Patriarhiei Moscovei.
În cateheza sa de la Centrul de Congrese și Expoziții Hungexpo Budapesta, principalul loc de desfășurare a congresului, Mitropolitul Hilarion a folosit iconografia răsăriteană pentru a explica învățătura ortodoxă despre Euharistie. „Presupun că mulți dintre voi ați avut șansa de a vizita biserici bizantine antice pe ale căror ziduri puteți vedea fresce sau mozaicuri. De foarte multe ori figurile sfinților sunt aranjate pe rânduri, unul sub altul”, a spus prelatul în vârstă de 55 de ani. „S-ar putea să vedeți profeți în rândul cel mai de sus, sub ei pe apostoli, apoi martiri, apoi sfinți Episcopi și călugări. Dar nu există figuri în rândul de jos. Ideea este, de fapt, că acest rând este rezervat celor care sunt prezenți în biserică, adică credincioșilor. Împreună cu sfinții, ei participă la taina cerească a Sfintei Euharistii. Iar când preotul iese din altar cu cădelnița, mai întâi tămâiază icoanele sfinților, dar apoi credincioșii, și se închină în fața credincioșilor la fel cum o face și în fața sfinților. Procedând astfel, el arată că credincioșii nu au o importanță mai mică pentru el, sau pentru Biserică, sau pentru Cristos însuși, decât sfinții care deja împărtășesc cu Cristos slava Sa cerească.”
Mitropolitul a continuat: „Ei au atins obiectivul, în timp ce noi suntem pe drum. Dar calea spre mântuire este de neconceput fără Euharistie. Nu există mântuire fără Biserică: aceasta este convingerea pe care o împărtășim cu toții, atât catolicii, cât și ortodocșii, chiar dacă localizăm Biserica într-un mod oarecum diferit. Dar Biserica este de neconceput fără Euharistie. De aceea, chiar noțiunile despre Biserică, despre Euharistie și despre mântuire sunt legate inseparabil în teologia noastră.” Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă sunt cele mai mari comunități creștine din lume. Există aproximativ 1,3 miliarde de catolici în întreaga lume și 220 de milioane de ortodocși, dintre care 110 milioane de membri ai Bisericii Ortodoxe Ruse. Ruptura dintre creștinismul occidental și cel răsăritean a generat-o Marea Schismă din 1054, rezultatul diferențelor politice și teologice dintre Occidentul Latin și Orientul Grec.
Mitropolitul Hilarion, care este, de asemenea, istoric și compozitor, a explicat că Părinții Bisericii au folosit termenul „theosis” atunci când au vorbit despre mântuire. Acest cuvânt, a spus el, înseamnă „îndumnezeire” și se referă la procesul prin care o ființă umană este pe deplin unită cu Dumnezeu. „Pentru Biserica Ortodoxă, Euharistia este cel mai puternic mijloc de a atinge acest țel al vieții creștine care se numește îndumnezeire”, a spus el. „În ce fel? Când primim Sfânta Împărtășanie, Trupul lui Cristos pătrunde în trupul nostru, iar Sângele Său începe să curgă în venele noastre. Și nu numai în mintea și în inima noastră suntem uniți cu Cristos, ci și în trupul nostru. La fel cum în Cristos însuși, întreaga natură umană – trup, suflet și spirit – a fost unită cu Dumnezeu, tot așa și întreaga noastră umanitate participă la deificare.” El a spus că această convingere este „cea mai izbitoare diferență” dintre creștinism și alte religii monoteiste. „Pentru noi, creștinii, este chiar nucleul teologiei noastre. S-ar putea să diferim în terminologie; unii preferă să folosească termeni latini în locul celor greci, dar cu toții, susțin eu, împărtășim această credință profundă în posibilitatea unei astfel de uniuni.”
În cateheza sa, Mitropolitul Hilarion a spus că creștinii nu ating țelul „deificării” doar prin primirea Euharistiei. „Dacă ar fi fost așa, toți cei ce primesc Trupul și Sânge lui Cristos ar fi devenit sfinți”, a reflectat el. Paradoxul este că, în timp ce Cristos este pe deplin unit cu noi atunci când Trupul și Sângele Său intră în trupul și sângele nostru, nu suntem întotdeauna capabili să fim uniți cu El. El este în noi, dar noi suntem adesea în afara Lui. De ce așa ceva? Fie pentru că în viața noastră de zi cu zi nu urmăm poruncile Lui, fie pentru că în timp ce trupul nostru stă în biserică, mintea și inima noastră sunt în altă parte, fie pentru că păcatele noastre stau ca un zid impenetrabil între noi și Dumnezeu, sau pentru tot felul de alte motive.” El a sugerat că Liturghiile ortodoxe sunt lungi – durând două sau trei ore – pentru a-i ajuta pe creștini să se „aclimatizeze” la împărăția lui Dumnezeu. „Dar există o distanță uriașă între cine suntem acum și cine suntem chemați să fim. Și, de fapt, nu mulți oameni sunt cei care ating starea de îndumnezeire. Țelul este prea sublim și este nevoie de mult efort spiritual pentru a-l atinge”, a spus el.
Vorbitorul ortodox s-a inspirat din scrierile călugărului bizantin Simeon Noul Teolog (949-1022) pentru a ilustra modul în care primirea conștientă a Sfintei Împărtășanii îi poate ajuta pe creștini în procesul lor de „îndumnezeire”. „Ceea ce am încercat să vă ofer a fost doar o privire asupra înțelegerii ortodoxe a Euharistiei așa cum este ea exprimată în Liturghie, în arta vizuală, în imnurile liturgice și în scrierile teologice ale părinților”, a spus el. „Nu pretind că toată lumea din Biserica Ortodoxă este îndumnezeită și devine sfântă. Deloc! Suntem doar păstrători nevrednici ai bogatei tradiții care a ajuns la noi de la însuși Cristos și de la primii Părinți ai Bisericii. Unele dintre aceste bogății am vrut să vi le împărtășesc și le sunt foarte recunoscător organizatorilor Congresului pentru că mi-au oferit o astfel de ocazie.”
