Papa Francisc: Biserica trebuie să dea mărturie despre importanța frumuseții
06.11.2021, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a spus vineri că Biserica trebuie să dea mărturie despre importanța frumuseții, în contextul în care a inaugurat o nouă galerie de artă la Biblioteca Apostolică Vaticană. Sfântul Părinte a spus că adevărata frumusețe nu vine de la aparențe sau ornamente, ci izvorăște din rădăcina „bunătății, adevărului și dreptății”. „Nu trebuie totuși să neglijăm să gândim și să vorbim despre frumos, pentru că inima omului nu are nevoie doar de pâine, nu are nevoie doar de ceea ce îi garantează supraviețuirea imediată: are nevoie și de cultură, de ceea ce atinge sufletul, de ceea ce aduce ființa umană mai aproape de demnitatea ei profundă”, a spus Pontiful în Biblioteca Vaticanului, pe 5 noiembrie.
„Biserica trebuie să dea mărturie despre importanța frumuseții și a culturii, dialogând cu setea unică de infinit care definește ființa umană.” Papa Francisc a subliniat că în Evanghelia după Matei, Isus și-a provocat discipolii să îi dea slavă lui Dumnezeu făcându-i vizibilă frumusețea prin faptele lor bune. El a citat Matei 5,16: „Lăsați lumina voastră să lumineze înaintea oamenilor, ca să vadă faptele voastre bune și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.” Papa a vorbit la deschiderea unui nou spațiu în Biblioteca Vaticanului pentru găzduirea expozițiilor temporare de artă „pentru sprijinirea culturii întâlnirii”.
Din noiembrie până la sfârșitul lunii februarie, noua sală de expoziții va expune lucrări inedite ale artistului contemporan Pietro Ruffo într-o expoziție numită „TOȚI: Umanitatea pe drum”. În Sala Barberini a Bibliotecii Vaticanului, o cameră îngustă căptușită cu rafturi din lemn din secolul al XVII-lea, Ruffo a construit „o instalație specifică locației, care transformă spațiul într-o pădure tropicală luxuriantă”, informează Vaticanul. Aceeași sursă a spus că vor fi expuse comori istorice, inclusiv o hartă a Nilului de aproape 20 de metri lungime, creată de exploratorul otoman Evliya Çelebi în secolul al XVII-lea. Harta, potrivit unui comunicat de presă al Vaticanului, va fi „în dialog” cu „reinterpretarea” contemporană a artistului Ruffo.
Papa Francisc a spus la vernisajul expoziției: „Avem nevoie de o nouă frumusețe, care nu mai este reflectarea comună a puterii unora, ci mozaicul curajos al diversității tuturor. Nu ar trebui să fie oglinda unui antropocentrism despotic, ci o nouă cântare a creaturilor, în care o ecologie integrală întâlnește realitatea concretă”. Sfântul Părinte a spus și că „culturile se îmbolnăvesc când devin auto-referențiale” și când își pierd deschiderea față de întâlnirea cu ceilalți. „De la începutul pontificatului meu, am chemat Biserica să devină o ‚Biserică în ieșire’ și protagonistă a culturii întâlnirii. Același lucru este valabil și pentru Bibliotecă. Cu atât mai bine slujește Bisericii dacă, pe lângă păzirea trecutului, îndrăznește să fie o frontieră a prezentului și a viitorului”, a spus el. Biblioteca Vaticanului păstrează 1,6 milioane de cărți tipărite, peste 180.000 de manuscrise și 300.000 de monede și medalii, potrivit site-ului instituției.
Biblioteca papală se crede că datează din secolul al XIV-lea, deși există dovezi că Biserica Catolică a păstrat o bibliotecă și o arhivă încă din secolul al IV-lea. Clădirea care găzduiește astăzi biblioteca a fost construită în ultima parte a secolului al XVI-lea. Papa Francisc a subliniat necesitatea „trecerii de la analog la digital”, numind-o o provocare istorică ce trebuie înfruntă cu „înțelepciune și îndrăzneală”. „Mă bazez pe Biblioteca Apostolică să traducă depozitul creștinismului și bogăția umanității în limbile de astăzi și de mâine”, a spus el.
