Salutul Papei Francisc, la aniversarea Centrului Astalli din Roma
18.11.2021, Vatican (Catholica) - Marți, 16 noiembrie a.c., Papa Francisc a adresat un salut cu prilejul inaugurării expoziției „Volti al futuro” (Privind spre viitor). Inițiativa a avut loc în contextul împlinirii a 40 de ani de la fondarea Centrului Astalli din Roma, destinat migranților și gestionat de asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din Italia. În salut, Pontiful a adresat cuvinte de mângâiere și apropiere refugiaților care au sosit în Italia în ultimii 40 de ani și care au fost însoțiți de Centrul Astalli în parcursul de redobândire a libertății și de integrare în Italia.
„În Biblie, patruzeci este un număr semnificativ, care are multe referințe, însă, cu certitudine, gândindu-mă la voi, îmi vine în minte poporul lui Israel care, timp de 40 de ani, a pribegit în deșert înainte de a intra în țara făgăduinței. Eliberați din sclavie, au avut nevoie de o generație pentru a se stabili ca popor, cu nu puține dificultăți”, scrie Pontiful, amintind că nici ultimii patruzeci de ani din istoria omenirii nu au reprezentat o progresie liniară, numărul persoanelor forțate să își părăsească patria fiind în continuă creștere.
„Mulți dintre voi”, a continuat el, „au fost nevoiți să fugă de condiții de viață comparabile cu cele ale sclaviei, în care persoana umană este privată de demnitatea sa și tratată ca un obiect. Voi știți cât de teribil și de josnic poate fi războiul, știți ce înseamnă să trăiești fără libertate și fără drepturi, să privești neputincios cum ți se usucă pământul, cum ți se poluează apa și nu ai altă opțiune decât să pornești spre un loc sigur unde să îți poți împlini visele și aspirațiile, unde să îți poți folosi talentele și abilitățile.”
Amintind că, „din nefericire, în multe cazuri, plecarea nu a fost o adevărată eliberare”, Papa Francisc a indicat printre cauze „indiferența care a devenit globală și care usucă relațiile dintre oameni”. „În ultimele decenii”, a continuat, „istoria a dat semne de întoarcere în trecut: conflictele izbucnesc din nou în diferite părți ale lumii (iar ținuturile voastre de origine ne istorisesc foarte bine acest lucru), naționalismul și populismul reapar la diferite latitudini, construcția de ziduri și întoarcerea migranților în locuri nesigure par a fi singura soluție de care guvernele sunt capabile pentru a gestiona chestiunea migrației.”
Însă, Pontiful a evidențiat că și „în acești patruzeci de ani și în acest deșert, au existat multe semne de speranță care ne îngăduie să visăm, să mergem împreună ca un popor nou‚ spre un ‚noi tot mai mare’. În primul rând voi, dragi refugiați, sunteți semnul și chipul acestei speranțe”, a scris Papa Francisc în salut, referindu-se la dorința lor de a avea o viață deplină și fericită, de a face față cu curaj unor împrejurări și dificultăți concrete care, pentru mulți, pot părea de nedepășit. În încheierea salutului, Sfântul Părinte a formulat speranța realizării „culturii întâlnirii”, a adoptării unui stil de viață impregnat de dorința căutării punctelor de contact, a construirii punților și a găsirii unor proiecte care să implice pe toată lumea.
