Papa Francisc: Sf. Iosif, tatăl purtător de grijă al lui Isus
05.01.2022, Vatican (Catholica) - Prima cateheză din 2022 a continuat seria începută de Pontif și dedicată Sfântului Iosif, oprindu-se acum la prezentarea lui „ca tată purtător de grijă al lui Isus și nu ca tată biologic”. Și a amintit contextul important: „în vechime în Orient era foarte frecventă, mai mult decât este în zilele noastre, instituția adopției”. „Ca tată oficial al lui Isus, Iosif exercită dreptul de a da nume copilului, recunoscându-l din punct de vedere juridic. Juridic este tatăl, dar nu generativ, nu i-a dat naștere.”
Sfântul Părinte a făcut în continuare o digresiune despre importanța numelui unei persoane, după care a continuat: „Iosif știe deja că pentru fiul Mariei există un nume pregătit de Dumnezeu – lui Isus numele îl dă adevăratul Tată al lui Isus, Dumnezeu – numele ‚Isus’, care înseamnă ‚Domnul mântuiește’ […]. Acest aspect deosebit al figurii lui Iosif ne permite astăzi să facem o reflecție despre paternitate și despre maternitate. Și cred că acest lucru este foarte important: a ne gândi la paternitate, astăzi. Pentru că noi trăim o epocă de stare notorie de orfani. Este curios: civilizația noastră este un pic orfană și se simte această stare de orfan. Să ne ajute figura Sfântului Iosif să înțelegem cum se rezolvă sentimentul de orfan care astăzi ne face atât de mult rău.”
A citat apoi din scrisoarea apostolică „Patris corde”: „Nu se naște tată, ci se devine tată. Și nu se devine tată numai pentru că se aduce pe lume un copil, ci pentru că se are grijă de el în mod responsabil. De fiecare dată când cineva își asumă responsabilitatea de viața altcuiva, într-un anumit sens exercită paternitatea față de el.” A lăudat apoi tații care adoptă: „Iosif ne arată că acest tip de legătură nu este secundar, nu este o stratagemă. Acest tip de alegere este printre formele cele mai înalte de iubire și de paternitate și maternitate. Câți copii în lume așteaptă ca vreunul să se îngrijească de ei! Și câți soți doresc să fie tați și mame, dar nu reușesc din motive biologice; sau, deși au deja copii, vor să împărtășească afectul familial cu acela care a rămas privat de acest afect. Nu trebuie să se teamă de a alege calea adopției!”
Și a continuat susținerea adopției: „Dacă nu puteți avea copii, gândiți-vă la adopție. Este un risc, e adevărat: a avea un copil este un risc mereu, fie natural, fie din adopție. Dar mai riscant este de a nu avea copil. Mai riscant este a nega paternitatea, a nega maternitatea, fie cea reală, fie cea spirituală. Un bărbat și o femeie, care în mod voluntar nu dezvoltă simțul paternității și al maternității, duc lipsă de ceva principal, de ceva important. Gândiți-vă la aceasta, vă rog. Doresc ca instituțiile să fie mereu gata să ajute în acest sens al adopției, supraveghind cu seriozitate, dar și simplificând itinerarul necesar pentru ca să se poată realiza visul atâtor copii mici care au nevoie de o familie, și al atâtor soți care doresc să se dăruiască în iubire.”
Ca la celelalte cateheze, a încheiat cu o rugăciune: „Sfinte Iosif, tu care l-ai iubit pe Isus cu iubire de tată, fii aproape de atâția copii care nu au familie și doresc un tată și o mamă. Susține-i pe soții care nu reușesc să aibă copii, ajută-i să descopere, prin această suferință, un proiect mai mare. Fă ca nimănui să nu îi lipsească o casă, o legătură, o persoană care să se îngrijească de el sau de ea; și vindecă egoismul celui care se închide față de viață, pentru ca să își deschidă larg inima la iubire.”
