Papa Francisc: Trăim în era știrilor false și a superstițiilor colective
25.05.2022, Vatican (Catholica) - Reflectând asupra Cărții Eclesiastului în cadrul audienței sale generale din 25 mai, Papa Francisc a sugerat că secolul XXI este marcat nu doar de cunoașterea științifică, ci și de ceea ce el a numit o „vrăjitorie cultă”. „Nu este o coincidență faptul că epoca noastră este cea a știrilor false, a superstițiilor colective și a adevărurilor pseudoștiințifice”, a spus el. Vorbind liber, a continuat: „Este curios: în această cultură a cunoașterii, a cunoașterii a toate, chiar și a preciziei cunoașterii, s-a răspândit multă vrăjitorie, dar o vrăjitorie cultă. Este o vrăjitorie cu o anumită cultură, dar care te duce la o viață de superstiții: pe de o parte, să mergi înainte cu inteligența în cunoașterea lucrurilor până la rădăcină; pe de altă parte, sufletul care are nevoie de altceva și ia calea superstițiilor și ajunge la vrăjitorie.”
Sfântul Părinte a folosit cuvântul italian „stregoneria”, care poate fi tradus prin „vrăjitorie” sau „magie neagră”. Cateheza Pontifului a fost a 11-a dintr-un ciclu despre bătrânețe, ciclu pe care l-a început în luna februarie. Papa a intrat în Piața San Pietro într-un jeep alb, oprindu-se pentru a invita copiii îmbrăcați în haine viu colorate să i se alăture pentru o parte din călătoria sa printre pelerini. Jeepul a condus până la o platformă ridicată în fața Bazilicii San Pietro, unde a fost ajutat să iasă din vehicul și să meargă până la scaunul alb de unde și-a rostit discursul. În reflecția sa, Papa Francisc s-a axat pe celebrul refren din Eclesiastul – cunoscut și sub numele de Cartea lui Qoheleth – potrivit căruia „totul este deșertăciune”.
„Este surprinzător să găsim în Sfânta Scriptură aceste expresii care pun la îndoială sensul existenței”, a spus el. „În realitate, ezitarea continuă a lui Qoheleth între sens și nonsens este reprezentarea ironică a unei conștiințe a vieții desprinse de pasiunea pentru dreptate, a cărei garant este judecata lui Dumnezeu. Iar concluzia cărții arată calea de ieșire din încercare: «Temeți-vă de Dumnezeu și păziți poruncile Lui, căci aceasta este întreaga datorie a omului» (12,13). Acesta este sfatul pentru a rezolva această problemă.” Papa Francisc a spus că bătrânețea aduce provocarea „dezamăgirii”, căreia trebuie să i se reziste din cauza „efectelor ei demoralizatoare”. „Dacă persoanele în vârstă, care au văzut totul până atunci, își păstrează intactă pasiunea pentru dreptate, atunci există o speranță pentru iubire și, de asemenea, pentru credință”, a continuat el. „Iar pentru lumea contemporană, trecerea prin această criză, o criză sănătoasă, a devenit crucială. De ce? Pentru că o cultură care pretinde să măsoare totul și să manipuleze totul sfârșește prin a produce și o demoralizare colectivă a sensului, o demoralizare a iubirii, o demoralizare a bunătății.”
Papa a spus că demoralizarea colectivă a secătuit voința umanității de a acționa. „În această formă – îmbrăcată în haina științei, dar și foarte insensibilă și foarte amorală – căutarea modernă a adevărului a fost tentată să își ia cu totul adio de la pasiunea sa pentru dreptate. Ea nu mai crede în destinul său, în promisiunea sa, în răscumpărarea sa”, a comentat el. „Pentru cultura noastră modernă, care ar dori, în practică, să consemneze totul în cunoașterea exactă a lucrurilor, apariția acestei noi rațiuni cinice – care combină cunoașterea și iresponsabilitatea – este o repercusiune dură. Într-adevăr, cunoașterea care ne scutește de morală pare la început o sursă de libertate, de energie, dar se transformă curând într-o paralizie a sufletului.” Sfântul Părinte a spus despre Cartea Eclesiastului că a surprins această dinamică, în care „o omnipotență a cunoașterii” duce la „o impotență a voinței”.
A subliniat că Biserica primară a descris această stare ca fiind „acedia”, despre care a spus că nu era doar lene sau depresie, ci „abandonarea în cunoașterea lumii lipsită de orice pasiune pentru dreptate și, în consecință, acțiune”. A mai spus: „Vidul de sens și lipsa de forță deschise de această cunoaștere, care respinge orice responsabilitate etică și orice afecțiune pentru binele real, nu este inofensivă. Ea nu numai că îndepărtează forța pentru dorința de bine: prin contrareacție, ea deschide ușa agresivității forțelor răului. Acestea sunt forțele rațiunii înnebunite, făcute cinice de un exces de ideologie.” Pontiful a remarcat că „oboseala” este o caracteristică a societății contemporane. „Trebuia să fi produs o bunăstare generalizată și tolerăm o piață care este selectivă din punct de vedere științific în ceea ce privește sănătatea”, a spus el. „Trebuia să fi pus un prag insurmontabil pentru pace, iar noi vedem tot mai multe războaie nemiloase împotriva oamenilor lipsiți de apărare. Știința avansează, bineînțeles, și aceasta este bine. Dar înțelepciunea vieții este cu totul altceva, și pare să se fi împotmolit.”
În încheierea discursului său, Papa Francisc i-a îndemnat pe cei în vârstă să ajute la combaterea demoralizării. „Ei vor fi cei care vor semăna foamea și setea de dreptate în rândul tinerilor”, a spus el. „Aveți curaj, noi toți cei în vârstă! Aveți curaj și mergeți înainte! Avem o misiune foarte mare în lume. Dar, vă rog, nu trebuie să ne refugiem în acest idealism oarecum neconcret, ireal, fără rădăcini – să vorbim clar – în vrăjitoria vieții.” Un rezumat al catehezei Papei a fost apoi citit în șapte limbi. În remarcile sale de încheiere, Papa Francisc a deplâns împușcăturile dintr-o școală din Texas.
