S-a încheiat Consiliul plenar al Bisericii Catolice din Australia
13.07.2022, Sydney (Catholica) - Biserica Catolică din Australia și-a încheiat cel de-al cincilea Consiliu plenar. După luni de dezbateri și discuții privind guvernarea Bisericii și prioritățile pastorale, Arhiepiscopul Timothy Costelloe de Perth a declarat sâmbătă Consiliul închis. „Nu va exista o reînnoire a Bisericii dacă ne punem pe noi înșine mai presus de Cristos sau dacă, într-un mod pervers, îl împingem la margine”, a spus el în predica de la Liturghia de final, din Sydney, de pe 9 iulie. Consiliul plenar, în cuvintele sale, a încercat „să reimagineze Biserica din Australia printr-o lentilă misionară”. Arhiepiscopul i-a încurajat pe membrii Consiliului plenar să continue să se întrebe ce spune Duhul Sfânt. Sesiunea finală a avut loc la Sydney, pe parcursul a șase zile.
Consiliul plenar este cea mai înaltă adunare formală a tuturor Bisericilor particulare dintr-o țară. Acesta are autoritate legislativă și de guvernare. Laicii au fost invitați să participe la sesiunile Consiliului și s-au alăturat Episcopilor pentru a vota rezoluțiile obligatorii care vor fi trimise la Vatican pentru aprobare. Toți membrii au semnat o declarație finală. Membrii Consiliului au caracterizat Consiliul ca o expresie a sinodalității. „Sinodalitatea este modalitatea de a fi o Biserică pelerină, o Biserică ce călătorește împreună și ascultă împreună, astfel încât să putem acționa împreună cu mai multă fidelitate pentru a răspunde vocației și misiunii noastre date de Dumnezeu”, citim în declarația finală, unde se mai spune că în deliberări „Duhul Sfânt a fost atât mângâietor, cât și perturbator”.
Membrii Consiliului plenar au confirmat de asemenea decretele, pe care toți Episcopii catolici prezenți le-au semnat apoi. Decretele vor fi trimise Sfântului Scaun după reuniunea din noiembrie a Conferinței Episcopilor Catolici Australieni. La șase luni după ce Sfântul Scaun va primi această notificare, cunoscută în mod oficial sub numele de „recognitio”, decretele vor deveni lege a Bisericii Catolice din Australia. Consiliul plenar a recunoscut în mod oficial datoria de a avea grijă de Pământ ca de o casă comună și de a promova și apăra viața umană de la concepție până la moartea naturală. A încurajat Biserica să se alăture Platformei de acțiune „Laudato Si’” a Papei Francisc și să dezvolte planurile de acțiune existente în spiritul enciclicei papale din 2015 privind creația lui Dumnezeu și grija pentru mediu.
Consiliul plenar a susținut o mai mare utilizare a dezlegării generale, o alternativă la confesiunea individuală, folosită în general doar în situații de urgență. De asemenea, a aprobat efortul de a se face o nouă traducere a Misalului Roman din 2011. Printre propunerile respinse s-a numărat și cea de a permite laicilor să predice la slujbe. Pe 6 iulie, peste 60 dintre cei 277 de membri au protestat față de eșecul adoptării unor propuneri privind femeile în Biserică, inclusiv față de respingerea unei propuneri în sprijinul hirotonirii femeilor ca diaconi, dacă Roma este de acord. Membrii laici au votat în favoarea propunerilor, dar nu au existat suficiente voturi din partea Episcopilor pentru a trece măsurile. După unele controverse, Consiliul a adoptat o moțiune de reconsiderare a limbajului propus cu privire la femeile din Biserică, care a trecut ulterior într-o formă ușor modificată.
„S-a făcut mult caz de diviziunea și de dramatismul săptămânii (de reuniune a Consiliului), iar acest lucru ar putea să îi sperie pe unii și să îi încânte pe alții”, a declarat Arhiepiscopul Anthony Fisher de Sydney pentru The Catholic Weekly. „Dar cred că ceea ce este remarcabil este că nu s-a rupt Biserica. Nu s-a ajuns la retragere, la schismă sau la înființarea unei adunări alternative pe parcurs, așa cum am văzut în diferite momente din istorie. În cele din urmă, cu mai multă rugăciune și reflecție, am ajuns la un capitol mult îmbunătățit cu privire la demnitatea și rolurile femeilor”, a spus el. Decretele Consiliului includ înființarea de consilii pastorale diecezane în toată Australia, Sinoade diecezane care vor fi găzduite în următorii cinci ani și o consultare largă cu privire la crearea unui organism sinodal național pentru colaborarea în Biserică.
În declarația de încheiere a consiliului plenar se spune că membrii „au căutat să fie credincioși misiunii lor de a asculta și auzi «ceea ce Duhul spune Bisericilor».” A recunoscut perturbările vieții cotidiene cauzate de pandemia Covid-19, de dezastrele naturale și de război. Unele momente din timpul ultimei săptămâni a Consiliului au fost „calme și armonioase”, în timp ce altele au fost „tensionate și dificile”, se spune în declarația de încheiere, adăugând că „fiecare moment a fost binecuvântat; întreaga săptămână a fost plină de har”. Declarația a lăudat „practicile de ascultare și discernământ” ca fiind „dimensiuni esențiale ale implementărilor acestui Consiliu plenar”. „Ele vor remodela angajamentul nostru față de lume, misiunea noastră de evanghelizare și operele noastre de slujire într-un mediu care se schimbă rapid”, se spune în declarație, adăugând că „munca abia a început”.
Punerea în aplicare va fi revizuită de Comisia episcopală a Consiliului plenar. Rapoarte intermediare vor fi publicate în 2023 și 2025, iar raportul final de revizuire este stabilit pentru 2027. Arhiepiscopul Fisher a reflectat asupra realizărilor și a posibilelor neajunsuri ale Consiliului plenar în comentariile adresate publicației The Catholic Weekly. „A existat un angajament direct cu unele dintre problemele cu adevărat dificile, cum ar fi problemele indigene, abuzul sexual asupra copiilor și locul femeilor în Biserică”, a spus el. „Aceste discuții au fost uneori foarte emoționale și potențial foarte divizatoare. Cu toate acestea, în cele din urmă a existat un nivel ridicat de acord cu privire la majoritatea acestora.”
„Este mult mai bine ca astfel de chestiuni să fie confruntate direct decât să prezentăm un fel de falsă unitate prin evitarea problemelor dificile”, a continuat Arhiepiscopul. El a lăudat munca adunării de a oferi „unele gânduri bune despre liturgie, catecumenatul căsătoriei, pastorația tinerilor, programe de formare pentru liderii laici, inclusiv pentru cei din zonele rurale și îndepărtate, și administrarea pământului”. De asemenea, a salutat aprecierea pentru locul Bisericilor Catolice Răsăritene în Australia. Cu toate acestea, Mons. Fisher și-a exprimat îngrijorarea că nu există suficient conținut dedicat „impulsului misionar” și „pasiunii de a-i aduce pe oameni la Cristos, la convertire și la o viață nouă în El”. A considerat că s-a acordat prea puțină atenție persoanelor aflate la margine și nu au existat „propuneri practice” pentru a promova libertatea religioasă într-un moment în care aceasta este „clar amenințată”.
Și-a exprimat și îngrijorarea că preoții și laicii catolici „obișnuiți”, inclusiv cei născuți în străinătate, au fost subreprezentați în cadrul adunării, iar acest lucru a putut avea un efect de distorsiune asupra procedurilor. Cu toate acestea, a spus el, majoritatea propunerilor au avut „o rată foarte mare de acceptare în rândul membrilor laici și al păstorilor”. „Toată lumea va găsi câteva lucruri bune în decretele finale, atunci când vor fi publicate, iar oamenii ar trebui să le caute, să caute inspirație și încurajare în propriul lor discipolat misionar”, a spus prelatul. Oamenii vor găsi, de asemenea, lacune și subiecte care, în opinia lor, ar fi trebuit să fie abordate, a admis el. S-a întrebat de ce a fost acordată atât de puțină atenție laicilor, mamelor, credincioșilor cu voturi religioase sau „catolicilor a căror vocație principală este în lume”. „Sunt foarte puține lucruri care să vorbească despre criza vocațiilor la căsătorie și la viața de părinte, precum și la viața preoțească și consacrată”, a adăugat el.
Deși există un întreg capitol despre importanța liturgiei, în special a Euharistiei și a Sacramentului Penitenței, a spus Mons. Fisher, ar fi vrut să vadă „propuneri pozitive” cu privire la modul în care Biserica poate asigura preoții care pot celebra aceste Sacramente. La sfârșitul anului 2021, a spus că a sperat că acest Consiliu se va concentra pe priorități precum răspunsul la o cultură a secularismului și la declinul practicilor religioase. Anul trecut a declarat pentru Catholic Weekly că, în prezent, doar 1 din 10 catolici din Australia participă în mod regulat la Liturghie. Biserica din Australia se confruntă cu o criză a vocațiilor, nu numai la preoție, ci și la căsătorie și la viața consacrată. Pe lângă o cultură a secularismului, Biserica continuă să răspundă la scandalurile provocate de abuzurile sexuale. Un raport al unei comisii regale din 2017 a constatat că, timp de decenii, Biserica Catolică și alte instituții din țară au dat dovadă de deficiențe grave în ceea ce privește protecția copiilor împotriva acestor abuzuri.
