Papa Francisc își exprimă „rușinea profundă” în fața Canadei
27.07.2022, Québec (Catholica) - Într-un discurs susținut miercuri în fața unor înalți oficiali guvernamentali și reprezentanți ai popoarelor indigene din Canada, Papa Francisc a cerut iertare pentru răul făcut de catolici indigenilor canadieni. „Îmi exprim rușinea și durerea profundă și, împreună cu Episcopii acestei țări, îmi reînnoiesc cererea de iertare pentru răul făcut de atât de mulți creștini popoarelor indigene”, a spus Suveranul Pontif în vârstă de 85 de ani, referindu-se la rolul Bisericii Catolice în administrarea multor școli rezidențiale pentru copii indigeni, coordonată de guvern. Aceste școli rezidențiale, care au funcționat până la sfârșitul anilor 1990, au avut ca scop eliminarea unor aspecte ale culturii, limbii și practicilor religioase ale indigenilor. Foști elevi au descris tratamente necorespunzătoare și chiar abuzuri în cadrul acestor școli.
Papa Francisc a condamnat „sistemul deplorabil” care „a separat mulți copii de familiile lor”. Discursul său a fost rostit în fața guvernatorului general al Canadei, Mary Simon, a premierului Justin Trudeau, a autorităților civile și religioase, a reprezentanților popoarelor indigene și a membrilor corpului diplomatic din Quebec. În timpul a ceea ce a numit un „pelerinaj penitențial” în Canada, Sfântul Părinte a cerut iertare în mod public pentru răul făcut indigenilor canadieni și și-a exprimat în mod repetat rușinea și durerea. „Credința creștină a jucat un rol esențial în modelarea celor mai înalte idealuri ale Canadei, caracterizate de dorința de a construi o țară mai bună pentru toți oamenii ei”, a afirmat el miercuri. „În același timp, este necesar, recunoscându-ne greșelile, să lucrăm împreună pentru a realiza un obiectiv pe care știu că îl împărtășiți cu toții: să promovăm drepturile legitime ale populațiilor indigene și să favorizăm procesele de vindecare și reconciliere între acestea și populația neindigenă a țării.”
După ce s-a întâlnit cu reprezentanți ai popoarelor indigene la Roma și, acum, în Canada, Papa Francisc a privit spre viitor. „Timpul pe care l-am petrecut împreună m-a impresionat și mi-a lăsat o dorință fermă de a răspunde indignării și rușinii pentru suferințele îndurate de popoarele indigene”, a spus el, „și de a merge mai departe cu răbdare pe cale fraternității, cu toți canadienii, în conformitate cu adevărul și dreptatea, lucrând pentru vindecare și reconciliere, și inspirați în mod constant de speranță”. El a avertizat împotriva formelor de colonizare, în special a „colonizării ideologice”, care, a spus el, se practică astăzi. „În trecut, mentalitatea colonialistă nu ținea cont de viața concretă a oamenilor și impunea anumite modele culturale prestabilite”, a spus el, „dar și astăzi există o mulțime de forme de colonizare ideologică care intră în conflict cu realitatea vieții, înăbușă atașamentul natural al popoarelor față de valorile lor și încearcă să le dezrădăcineze tradițiile, istoria și legăturile religioase”.
El a legat acest tip de colonizare de ceea ce a numit „cultura cancel (anulării)”. „Această mentalitate, crezând cu prezumție că paginile întunecate ale istoriei au fost lăsate în urmă, devine deschisă la ‘cultura cancel’ care ar judeca trecutul doar pe baza anumitor categorii contemporane”, a spus el. „Rezultatul este o modă culturală care nivelează totul, face ca totul să fie egal, se dovedește intolerantă față de diferențe și se concentrează asupra momentului prezent, asupra nevoilor și drepturilor indivizilor, în timp ce își neglijează frecvent îndatoririle față de cei mai slabi și mai vulnerabili dintre frații și surorile noastre.” El i-a identificat pe cei vulnerabili ca fiind cei săraci, migranții, bătrânii, bolnavii și cei nenăscuți – sau „cei uitați în societățile bogate”, care „sunt aruncați la o parte ca frunzele uscate pentru a fi arse”.
„În schimb, frunzele bogate și multicolore ale arțarului ne amintesc de importanța întregului, de importanța dezvoltării unor comunități umane care nu sunt uniformizate, ci cu adevărat deschise și incluzive”, a spus el, făcând referire la frunzele arborelui care au o semnificație națională în Canada. De-a lungul discursului său, s-a bazat în mod repetat pe imaginea frunzei de arțar. „Cât de mult avem nevoie să ne ascultăm și să dialogăm unii cu alții, pentru a ne îndepărta de individualismul dominant, de judecățile pripite, de agresivitatea generalizată și de tentația de a împărți lumea în oameni buni și răi!”, a exclamat el la un moment dat. „Dimensiunile mari ale frunzelor de arțar, care absorb aerul poluat și, la rândul lor, eliberează oxigen, ne invită să ne minunăm de frumusețea creației și să apreciem valorile sănătoase prezente în culturile indigene.” Și a adăugat: „Ele ne pot inspira pe toți și ne pot ajuta să vindecăm tendințele dăunătoare de exploatare.”
Papa a evidențiat în mod repetat că indigenii canadieni sunt un model de urmat în ceea ce privește îngrijirea și protecția familiei, făcând lumea un loc mai bun pentru generațiile viitoare și „reamintind importanța valorilor sociale”. „Biserica Catolică, cu dimensiunea ei universală, cu preocuparea ei pentru cei mai vulnerabili, cu serviciul ei îndreptățit față de viața umană în fiecare moment al existenței sale, de la concepție până la moartea naturală, este fericită să își ofere contribuția specifică”, a adăugat el. Trecutul ar trebui să informeze viitorul. „Fie ca nedreptățile care au fost îndurate de popoarele indigene să ne servească drept avertisment pentru noi astăzi, pentru ca grija pentru familie și drepturile ei să nu fie neglijate de dragul unei productivități mai mari și al intereselor individuale”, a spus el.
A încheiat cu un mesaj de unitate. „Lucrând de comun acord, mână în mână, trebuie să facem față provocărilor presante de astăzi”, a spus el. „Vă mulțumesc pentru ospitalitatea, atenția și respectul dumneavoastră și, cu mare afecțiune, vă asigur că atât Canada, cât și poporul ei sunt cu adevărat aproape de inima mea.” Călătoria Papei Francisc continuă joi, 28 iulie. Va celebra Sfânta Liturghie la Sanctuarul național al Sfintei Anne de Beaupré. Mai târziu în aceeași zi, Papa va prezida Vesperele cu Episcopi, preoți, diaconi, persoane consacrate, seminariști și lucrători pastorali, la Catedrala Notre Dame.
