Începutul anului academic la Pio Romeno
12.10.2022, Roma (Catholica) - Joi, 6 octombrie, în prima săptămână a anului academic 2022-2023, în biserica Colegiului Pio Romeno, din Roma, s-a celebrat Sfânta Liturghie în rit latin. A prezidat rev. p. Nicolas Van der Maelen, ca delegat din partea Dicasterului pentru Bisericile Orientale, instituție care oferă cu generozitate bursele de studii pentru studenții noștri. În timpul celebrării a fost amintită figura Sfântului Bruno, sărbătorit în data de 6 octombrie în calendarul latin. În timpul predicii a fost prezentată experiența acestui sfânt și deciziile bune pe care le-a luat, ca model de inspirație pentru studenții Colegiului la începutul parcursului academic.
Pentru începerea anului academic, studenții greco-catolici din Eparhiile Bisericii Greco-Catolice s-au pregătit anterior spiritual. Pr. Iacopino Rinaldo a susținut câteva meditații în zilele de 27-28 septembrie care să îi introducă pe studenții colegiului în atmosfera de început de an ținând cont de valorile spirituale cu adevărat importante pentru preoți sau seminariști. Punctul de plecare a fost întrebarea: „ce este viața spirituală?”, pentru ca mai apoi meditațiile să se concentreze pe tema rugăciunii.
„Tu însă, când te rogi, intră în camera ta și, închizând ușa, roagă-te Tatălui tău care este în ascuns și Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti!” (Mt 6,6). Citatul menționat a servit de bază pentru explicațiile primei întâlniri în care s-a evocat nevoia de curățire și transformare la lumina Sfântului Spirit a simțurilor (imagini, memorie, imaginație), a legăturilor cu celelalte persoane (emoții, obstacole, sentimente de ostilitate) și a inimii pentru a ajunge la starea de liniște interioară.
Treptat s-au abordat teme legate de progresul spiritual: isihia, considerată de Sf. Nil maica tuturor virtuților pentru că ajută la dobândirea bogățiilor spirituale și dăruiește înțelepciune îmbelșugată; extazul în sensul ieșirii fiecăruia din sine însuși pentru a merge spre Dumnezeu și spre aproapele (de la iubirea de sine la iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui), nevoia de intimitate cu Dumnezeu în rugăciune pentru a-l putea vedea și cunoaște; singurătatea nu ca însingurare ci ca pregătire pentru o întâlnire autentică cu Domnul; smerenia, adică a fi ceea ce ești în fața lui Dumnezeu și a semenilor, a scoate la iveală adevărul despre sine însuși.
Meditația a doua a pornit de la iubirea de sine ca origine a tuturor relelor și punerea în evidență a importanței luptei spirituale. Sfaturile lui Evagrie Ponticul ajută mai ales în partea cea mai aprigă a bătăliei, aceea care se situează la nivelul gândurilor sau a inimii. Timpul rugăciunii nu este ferit de ispite. Au fost subliniate aspecte care să fie de ajutor în examinarea proprie pentru a face o distincție între rugăciunea falsă și cea autentică.
A treia meditație a luat în considerare rugăciunea ca lucrare infinită pentru că este legătura cu Ființa infinită. Rugăciunea ca lucrare sau ca artă evocă dimensiunea unei acțiuni condusă de Sfântul Spirit și care stă la baza celorlalte decizii și alegeri ale omului. Prezența celei de-a treia Persoane a Preasfintei Treimi este benefică pentru că dăruiește docilitatea inimii, care este medicament împotriva împietririi ei și mai oferă deschiderea orizontului minții împotriva bolii spirituale a aplecării spre sine însuși și a iubirii egoiste de sine.
