Papa Francisc: Școala ca lecție de viață
03.12.2022, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a trimis un mesaj participanților la Congresul Mondial al Educației Catolice, în desfășurare la Marseille, în Franța, de la 1 la 3 decembrie 2022, cu tema „Școala catolică drept corp de speranță pentru a schimba lumea. A construi împreună satul educativ”. Mesajul a fost adresat lui Philippe Richard, secretar general al Oficiului Internațional al Educației Catolice (OIEC) și a apărut tradus de pr. Mihai Pătrașcu pe Ercis.ro.
„Pentru societate”, a scris Sfântul Părinte, „educația este cu siguranță o datorie inevitabilă și, în multe cazuri, o provocare urgentă. În plus, pentru creștin este o formă de participare la funcția profetică pe care Isus a lăsat-o Bisericii Sale. De aceea, atunci când ne apropiem de educație, nu putem să o facem gândind la ceva pur și simplu uman și centrând problema pe programe, abilitări, resurse, domenii de receptare, pentru că vocația creștine ne cere să dăm glas unui Cuvânt care nu este al nostru, care ne depășește, care ne transcende. În mod logic învățământul din școala catolică nu se limitează la chestiuni confesionale și conținuturile sunt deschise tuturor ramurilor științei și oricărei persoane care caută acest tip de instruire. Totuși, așa cum spunem că activitatea școlii nu se poate reduce la a împărți materii, ci trebuie să formeze și persoane în integritatea lor, tot așa, vorbind despre școala catolică, este la fel de necesară această componentă profetică, ce dă omului capacitatea nu numai de a dobândi unele cunoștințe, ci și de a se cunoaște pe sine însuși și de a se recunoaște ca o ființă capabilă să iubească și să fie iubită.”
Papa a subliniat că nu este vorba de a practica prozelitismul. „Ceea ce vreau să spune este că școala în ansamblul său trebuie să se configureze ca o lecție de viață în care să se integreze diferite elemente, în colaborare intimă cu alte instanțe, precum familia și societatea. În acest mod, identitatea școlilor noastre va reuși să se facă prezentă în cotidian, în imperceptibil și în trăire, să stabilească un dialog, să fie un cuvânt care poate interpela persoanele de credință și în același timp poate crea punți de dialog cu necredincioșii. Marea întrebare este: cum se reușește a face în așa fel încât școala catolică să fie realmente ceea ce Domnul îi cere să fie? Mi se pare că răspunsul este în Isus însuși. Să privim cum a fost El trimis și cum îi trimite pe discipolii Săi; cum învață El și cum le cere să învețe. Primul lucru pe care îl vedem este că trimiterea Sa este în același timp un act de iubire și de ascultare. Și așa îi trimite pe discipolii săi ca membre ai trupului său, pentru ca, fiecare după propria vocație, să facă transparent mesajul pe care El vrea să îl transmită, acolo unde vrea să ajungă.”
Și a continuat: „A doua caracteristică pe care o putem trata astăzi este că suntem pe cale, în mișcare. Isus merge mereu și îi îndeamnă pe discipolii Săi să facă același lucru, și chiar le poruncește să meargă înaintea lui. Le cere să meargă în întâmpinare, să ajungă la marginile pământului. De aceea școala catolică trebuie să primească în inițiativele sale problematicile sociale, în cadru local și universal, trebuie să învețe și, în acest proces de însușire, trebuie să învețe la deschiderea minții la noi situații și la noi concepte, să meargă împreună fără a exclude pe nimeni, să stabilească puncte de întâlnire și să adapteze limbajul pentru ca să fie capabilă să capteze atenția celui care este mai departe. Voi îmi veți spune desigur că toate acestea sunt necesare pentru a da cea mai bună formare posibilă elevilor noștri, dar sunt necesare și pentru a face din ei bărbați și femei care să nu se mulțumească să acumuleze simple cunoștințe, și pentru a face în așa fel încât această doctrină să le permită să dobândească acea înțelepciune despre care vorbește Sfântul Benedict, care să îi facă să crească ei și să îi facă să crească pe ceilalți, acolo unde Domnul îi trimite.”
