Papa îndeamnă autoritățile maghiare să privească dincolo de granițele naționale
28.04.2023, Budapesta (Catholica) - Prima întâlnire publică a Papei Francisc în Ungaria, în cadrul celei de-a 41-a călătorii apostolice în străinătate, a avut loc cu autoritățile țării, societatea civilă și membrii corpului diplomatic. Adresându-se participanților în fosta Mănăstire Carmelită din Budapesta, Sfântul Părinte le-a împărtășit acestora trei gânduri, referitoare la capitala Budapesta: un oraș al istoriei, un oraș al podurilor și un oraș al sfinților. Sfântul Părinte a început prin a vorbi despre Budapesta ca un oraș al istoriei. În ciuda originilor sale străvechi – celtice și romane -, Pontiful a spus că „splendoarea sa este legată de perioada modernă”. De asemenea, a remarcat că, deși orașul s-a născut pe timp de pace, „a cunoscut și conflicte brutale: de la cele mai vechi timpuri, până la cele mai recente brutalități ale celui de-al doilea război mondial.
„Anul acesta aniversați în mod solemn fondarea Budapestei acum 150 de ani, în 1873, prin unirea celor trei orașe, Buda și Óbuda la vest de Dunăre și Pesta pe malul opus”, a spus Papa. A remarcat că nașterea acestei mari capitale în inima continentului ne invită să reflectăm asupra procesului de unificare întreprins de Europa, în care Ungaria joacă un rol esențial. „În perioada postbelică, Europa, împreună cu Organizația Națiunilor Unite, a întruchipat nobila speranță că, lucrând împreună pentru o legătură mai strânsă între națiuni, vor putea fi evitate noi conflicte”, a spus el. În această conjunctură istorică în care soliștii războiului au luat locul corului păcii, Pontiful a remarcat că Europa este crucială, „pentru că, datorită istoriei ei, reprezintă memoria umanității”. Prin urmare, a continuat el, este vital „să recuperăm spiritul european: entuziasmul și viziunea fondatorilor săi, care au fost oameni de stat capabili să privească dincolo de timpul lor, dincolo de granițele naționale și de nevoile imediate, și să genereze forme de diplomație capabile să urmărească unitatea, nu să agraveze diviziunile”.
Papa Francisc a continuat apoi să vorbească despre Budapesta ca despre orașul podurilor. Vorbind despre cele 20 de districte conectate prin poduri peste Dunăre, Sfântul Părinte a spus că și Europa celor 27 de state membre a fost construită pentru a crea punți între națiuni. Acest lucru, a continuat el, „necesită contribuția tuturor, fără a diminua însă unicitatea fiecăruia”. A subliniat „cât de mult mai bine ar fi să se construiască o Europă centrată pe persoana umană și pe popoarele ei, cu politici eficiente care să fie respectate cu atenție, o Europă ale cărei diferite națiuni să formeze o singură familie ce să protejeze creșterea și unicitatea fiecăruia dintre membri”, în loc să se concentreze pe colonizarea ideologică și pe supranaționalism. Podurile, care reunesc atât de multe realități diferite, înfățișează un puternic element de ecumenism, a continuat Pontiful. „Aici, diferitele confesiuni trăiesc împreună fără fricțiuni, cooperând în mod respectuos și constructiv.”
Vorbind, la final, despre Budapesta ca oraș al sfinților, Papa Francisc s-a referit la figura Sfântului Ștefan: primul rege al Ungariei, „care a trăit într-un moment în care creștinii Europei erau în deplină comuniune”. Sfântul Părinte a remarcat că „Sfântul Ștefan a arătat un spirit autentic creștin atunci când a declarat că «practica iubirii duce la fericirea supremă»”. Sfântul Părinte a remarcat că această afirmație nu numai că demonstrează o identitate clară, dar exprimă și „nevoia de deschidere față de ceilalți”, adăugând: „Constituția recunoaște acest lucru când afirmă: «Respectăm libertatea și cultura altor popoare și ne vom strădui să cooperăm cu fiecare națiune din lume». De asemenea afirmă că «naționalitățile care trăiesc cu noi fac parte din comunitatea politică maghiară și sunt părți constitutive ale statului» și se angajează să «promoveze și să protejeze… limbile și culturile naționalităților care trăiesc în Ungaria».”
Sfântul Părinte a continuat subliniind că „cei care se declară creștini, în compania martorilor credinței, sunt chemați să dea mărturie și să își unească forțele cu toți pentru a cultiva un umanism inspirat de Evanghelie și care să se deplaseze pe două căi fundamentale: să ne recunoaștem copii iubiți ai Tatălui și să ne iubim unii pe alții ca frați și surori”. În acest sens, a continuat Papa, „Sfântul Ștefan i-a lăsat moștenire fiului său cuvinte extraordinare de fraternitate când i-a spus că cei care sosesc cu limbi și obiceiuri diferite «împodobesc țara»”. În mod similar, „ne gândim la Cristos prezent în atât de mulți dintre frații și surorile noastre care fug în disperare de conflicte, sărăcie și schimbări climatice”. Această provocare, a subliniat Papa, „solicită în mod special un răspuns din partea celor care îl urmează pe Isus și doresc să imite exemplul martorilor Evangheliei”.
În încheierea discursului său, Papa Francisc a subliniat că „împreună cu atâtea persoane drepte de diferite credințe”, toți marii mărturisitori ai credinței din Panonia Sacra „sunt părinții țării voastre” și a adăugat: „lor doresc să le încredințez viitorul acestei națiuni, atât de dragă inimii mele.” Isten, áldd meg a magyart” [Dumnezeu să binecuvânteze poporul maghiar!], a încheiat Papa.
