Zile dedicate familiei, la Dărmănești, ca pregătire pentru hram

19.06.2023, Iași (Catholica) - În perioada 15-18 iunie 2023, la dorința expresă a pr. paroh Daniel Cimpu, ca pregătire pentru hramul comunității „Preasfânta Inimă a lui Isus”, credincioșii din parohia Dărmănești s-au bucurat să participe la câteva zile dedicate familiei. Predicile speciale din timpul Sfintelor Liturghii au fost propuse de către pr. Felician Tiba, director al Oficiului pentru Pastorația Familiei, din Dieceza de Iași. Pornind de la întrebarea firească: „De ce eu?”, pr. Felician ne-a ajutat să înțelegem că existența noastră este un dar, ceea ce trebuie să trezească în fiecare dintre noi recunoștință și respect față de Dumnezeu, Cel care ne-a dorit pentru că ne iubește. Nu găsim un alt motiv, spunea părintele predicator, pentru a explica faptul că noi existăm și nu altcineva, decât iubirea și încrederea lui Dumnezeu față de noi.
Primei teme i-a urmat o alta: „Omul creat ca bărbat și femeie”. Într-o cultură în care se propune ambiguitatea, în care „provizoriul” a luat locul virtuții responsabilității, unde treptat se induce teamă cu privire la proclamarea sexului masculin și feminin ca bază a oricărei căsătorii și a vieții de familie, suntem chemați să ne apărăm cu orice preț și trecutul, și firescul, dar cel mai mult suntem chemați să ne apărăm părinții, pe tata și pe mama, fără de care nu am fi putut exista. După ce am înțeles bine că familia nu poate fi familie dacă nu are la bază un bărbat și o femeie și după ce ne-am lămurit și cu privire la necesitatea ca aceștia să intre în căsătorie doar prin iubirea și libertatea lor, pr. Felician a căutat „țapul ispășitor” pentru toate anomaliile-relele din lume: păcatul strămoșesc. El a denaturat și a corupt totul! De la el încoace, chiar și pentru cea mai banală relație de prietenie, trebuie luptat și lucrat. Nimic nu vine de la sine!
A urmat apoi o temă despre „Familie, Biserică și societate”, de unde am înțeles că omul fiind trup și suflet, este imperios necesar cineva să se ocupe de trup, de aici rolul statului, și cineva să se ocupe de suflet, rolul Bisericii. Provocarea este atunci când omul, pe acest pământ, dedică mult mai mult timp rezolvării problemelor legate de trup, care este limitat și care într-o zi va putrezi, ignorând rolul pe care îl are sufletul și care într-o zi va „trage” inclusiv trupul spre viața veșnică. Problema ține de prioritățile pe care le avem! Nu a lipsit nici tema legată de „Cristos și Biserică”, unde ni s-a spus că Isus nu a spus prea multe lucruri familiei, pentru că „Isus nu inventează probleme de dragul de a le inventa!” Dar dacă ar fi să se adreseze astăzi familiei, oare ce i-ar spune? Ceea ce reiese de la nunta din Cana este că Isus stă alături soților cu harul Său, iar în cazul celor care se află în diferite încercări, dacă au curajul să îl roage, El intervine să îi și ajute!
În sfârșit, tema legată de hramul comunității, Preasfânta Inimă a lui Isus, a readus în prim plan iubirea milostivă a lui Dumnezeu față de om, sintetizată în coasta deschisă a lui Isus, izvorul Sacramentelor Botezului – apa – și al Euharistiei – sângele. „Cum am avea familii creștine dacă nu am avea Botezul”, a spus pr. Felician, „și cum și-ar hrăni Biserica familiile dacă nu am avea Euharistia?” Tocmai de aceea, Inima lui Isus devine loc de refugiu, loc de întâlnire și de confort pentru atâtea și atâtea sufletele obosite, pentru atâția soți în derivă, dar și premiu pentru atâtea sufletele frumoase.
Mulțumim pr. Daniel, parohul comunității, pentru un astfel de dar, mulțumim pr. Eugen Lucaci, fost paroh de Dărmănești, pentru că a fost prezent la Liturghia hramului și a binecuvântat noua statuie a Inimii lui Isus de pe esplanada bisericii, pr. Alois Bulai, care ne-a binecuvântat cu prezența sa „suferitoare”, pr. Felician pentru învățătura transmisă de-a lungul acestor zile, pr. Teodor Alexandrescu, preot ortodox, pentru prezența sa ecumenică, Surorilor Carmelite ale Sfintei Tereza din Torino, pentru disponibilitatea lor plină de caritate, preoților prezenți, dar și tuturor credincioșilor care s-au lăsat provocați de iubirea infinită a Inimii lui Isus. (Ovidiu Socaci pentru Ercis.ro)
