Apariție editorială: Introducere în Vechiul Testament

12.08.2023, Iași (Catholica) - La Editura Sapientia din Iași a apărut recent cartea: Introducere în Vechiul Testament, scrisă sub coordonarea lui Thomas Römer, Jean-Daniel Macchi și Christophe Nihan și tradusă în limba română de Andrei Adam-Motyka. Cartea apare în colecția „Studii biblice”, în formatul 17×24, are 880 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 150 lei. Redăm ca prezentare a cărții din introducerea făcută de Thomas Römer.

Această carte se vrea o introducere istorică și științifică la textele fondatoare ale civilizației iudeo-creștine; nu este vorba deci de o abordare confesională, și nici de o lucrare de spiritualitate. Prin urmare, dintr-un punct de vedere metodologic, această Introducere se străduiește să înțeleagă fiecare carte nu doar în coerența sa internă, ci și, mai ales, în funcție de istoria compoziției sale, precum și a contextului istoric în care a fost redactată. Vechiul Testament este un set de cărți care se referă permanent la istoria poporului lui Israel, și nu am putea înțelege cu adevărat textele biblice fără a le situa în contextul istoric al Levantului din primul mileniu.

Ca o introducere istorică la Vechiul Testament, prezenta lucrare reflectă neapărat stadiul actual al discuției exegetice. Din acest punct de vedere, cititorul care caută un model unic pentru formarea diferitelor cărți ale Vechiului Testament va fi dezamăgit. O operă colectivă include prin natura sa o diversitate de puncte de vedere. La aceasta se adaugă faptul că exegeza Vechiului Testament, mult mai mult decât cea a Noului Testament, este astăzi în plină dezbatere. Având în vedere că mare parte din punctele centrale legate de înțelegerea Bibliei evreiești fac astăzi obiectul unor discuții pasionale și interesante, nu ar fi doar absurd, ci și nelegitim din punct de vedere intelectual să păstrăm tăcerea pentru a impune o unitate de vedere artificială și arbitrară. Acestea fiind spuse, absența consensului referitor la anumite subiecte nu mai trebuie să devină pretextul unei simple juxtapuneri a diferite opinii actuale aflate în circulație. Dimpotrivă, indicația adresată colaboratorilor este de a prezenta cititorului starea actuală a cercetării pentru fiecare carte, apoi de a-și prezenta pe scurt propria poziție în legătură cu respectiva chestiune și argumentele pe care se întemeiază, lăsând cititorului posibilitatea de a opta pentru alte soluții.

Într-un plan mai formal, am optat de asemenea pentru o anumită coerență în prezentarea fiecărei cărți. Astfel, fiecare articol încearcă să răspundă acelorași întrebări. CE ANUME? (cartea, conținutul acesteia, planul și structura sa); CINE? (autorii și redactorii cărții); CÂND? (situațiile istorice în care respectiva carte a văzut lumina zilei); CU AJUTORUL CUI? (materialele, izvoarele, documentele, tradițiile etc., care au fost utilizate pentru redactarea cărții); PENTRU CINE? (destinatarii cărții); CA RĂSPUNS PENTRU CINE/CE? (aspectele polemice ale cărții, pozițiile critice); CUM? (înțelepciunea cărții, temele și obiectivele sale)

În general, pentru fiecare carte, aceste întrebări sunt abordate în patru părți. Prima, intitulată „Plan și conținut”, propune o abordare sincronică a cărții. Este vorba de un prim contact cu cartea; cititorul este introdus în conținutul ei, în structura și planul acesteia și, după caz, în intriga sa narativă. Partea a doua, intitulată „Origine și formare”, tratează chestiuni de ordin diacronic: diferitele etape de formare a cărții, ambientele care au produs-o și destinatarii, contextele istorice. Marile teme și principalele aspecte ale cărții sunt abordate în cea de-a treia parte, „Teme și probleme”, unde se găsesc oarecum rezultatele cercetării sincronice și diacronice. A patra și ultima parte oferă indicații bibliografice pentru cei care doresc să continue studiul cărții; tot aici se vor găsi referințe la autorii menționați în precedentele trei părți. Bibliografia însăși este organizată într-o manieră sistematică și se compune, în general, din trei secțiuni: (1) principalele comentarii asupra cărții, citate după colecțiile lor; (2) unele stadii ale cercetării și (3) principalele studii fie despre carte în general, fie despre unele aspecte importante ale sale. Aceste indicații bibliografice nu se vor exhaustive, ci sunt în mod deliberat selective și caută să orienteze cititorul în hățișul de publicații în mijlocul cărora debutantul riscă să se rătăcească. În măsura în care a fost posibil, s-au făcut proporțional eforturi de a se pune accentul pe publicațiile în franceză; în plus, în cazul publicațiilor în germană traduse în engleză, traducerea a fost în general indicată. La începutul volumului se găsește un index al abrevierilor folosite pentru colecții și reviste.

Să mai notăm că, în cazul Pentateuhului, fiecare carte a făcut obiectul unei introduceri separate. Această perspectivă se îndepărtează în mod intenționat de marea majoritate a Introducerilor în Vechiul Testament, care prezintă Pentateuhul ca pe un întreg și prezintă pentru cele cinci cărți ale sale o singură ipoteză despre formarea lor (aceasta fiind, până prin anii 1980, teoria „documentară”). Atât metodologia care stă la baza organizării acestei lucrări, cât și dezvoltările recente ale studiilor asupra Pentateuhului ne-au determinat să respingem acest mod de a proceda, ca să ținem cont de specificitatea literară și teologică a fiecărei cărți. Cartea Genezei a avut parte de un tratament preferențial (trei capitole diferite care prezintă pe rând Gen 1-11; 12-36; 37-50), datorită diferențelor importante care există în plan literar și istoric între ciclul originilor, epopeea patriarhilor și romanul lui Iosif Flavius.

A doua ediție a acestei Introduceri se deschide cu patru studii introductive: un articol despre formarea canonului tripartit al Bibliei ebraice; o prezentare a principalelor versiuni ale Vechiului Testament și istoria transmiterii lor; o prezentare generală a istoriei lui Israel și a lui Iuda în primul mileniu î.C., precum și o descriere a diferitelor ambiente sociologice care au contribuit la formarea Bibliei (acest din urmă text fiind tradus din lucrarea lui E.A. Knauf Die Umwelt des Alten Testaments, Stuttgart, 1994).