Cardinalul Parolin: Europa unită în fața provocărilor în Mediterana

22.09.2023, Vatican (Catholica) - Este necesar ca, referitor la Noul Pact despre Migrație și Azil, Europa să găsească un consens cât mai curând posibil. Este ceea ce afirmă într-un interviu acordat la mass-media vaticane Cardinalul Pietro Parolin. secretar de stat al Vaticanului, în ajunul călătoriei apostolice a Papei Francisc la Marsilia în 22 și 23 septembrie 2023 cu ocazia încheierii manifestării „Întâlnirile Mediteraneene” (Rencontres Méditerranéennes). Toate țările europene – subliniază Cardinalul – trebuie să își asume împreună responsabilitatea situației din Mediterana departe de slogane și contrapoziții, având în vedere mai mult fețele decât numerele unei probleme complexe și dramatice.
– Eminență, Papa va fi la Marsilia pentru „Întâlnirile Mediteraneene”, unde Episcopii catolici din cele 30 de țări ale Mediteranei, împreună cu diferiți primari și tineri, se vor întâlni. Ce va duce Papa?
– Sfântul Părinte a primit invitația de a participa la această a treia ediție a „Întâlnirii Mediteraneene”, care urmează după cele de la Bari și de la Firenze, văzând în ele o oportunitate prețioasă de împărtășire și de construire a binelui comun. De fapt, „Întâlnirile Mediteraneene”, într-un context care reunește în mod aproape unic teritorii, popoare, istorii și religii diferite, promovează unitatea în înfruntarea provocărilor comune și decisive pentru un viitor care, vrem sau nu vrem, va fi împreună sau nu va fi, așa cum a amintit Papa de mai multe ori. Cred că Sfântul Părinte dorește să fie la Marsilia martor al acestui spirit de coeziune și de concretețe. În Mediterana, dezbaterea prevalentă în acest moment este legată de problema migratoare, unde se evidențiază, dincolo de dificultăți, tocmai necesitatea de a înfrunta problemele împreună și cu viziuni clarvăzătoare, nu numai ca urgențele de moment pe care fiecare încearcă să le abordeze urmând propriile interese particulare.
– Cum se construiesc primirea, dialogul, pacea într-o lume care recunoaște cu greu fața celui care este nevoiaș?
– Aș spune chiar începând să se creadă cu seriozitate și energic în dialog, care nu este un instrument util pentru a afirma propriile poziții, ci o cale deschisă pentru a găsi soluții împărtășite. Spuneați că lumea cu greu recunoaște fața celui care este nevoiaș, și este adevărat: atâtea probleme se tratează, din păcate, pornind mai degrabă de la „numere” decât de la „fețe”. Când ne gândim la drama migranților, este nevoie în schimb să se pornească de la prioritatea demnității umane față de oricare altă considerație chiar legitimă, eludând acea gândire ideologică, împotriva căreia avertizează Papa, care pune teoriile, adesea propagandiste, înaintea realității faptelor. Problema migratoare este un fenomen complex, care nu are soluții simple și imediate, și care nu trebuie înfruntată prin sloganuri și promisiuni, ci, așa cum amintea în urmă cu puține zile și înaltul comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, prin „acțiuni unitare” care să angajeze realmente resursele ca să garanteze condiții mai bune de primire, de pace și de stabilitate.
– Războaie, sărăcie, violențe determină adesea necesitatea de a părăsi propria țară. Eminență, care sunt pașii concreți care ar trebui întreprinși pentru o trezire a comunității internaționale?
– Deși războaiele, sărăcia și violența determină decizia de a părăsi propria țară, nu putem uita că ele sunt provocate de cel care comite acte de violență, de cel care dezlănțuie conflictele, de cel care ia decizii politice care nu au în vedere binele comun. Așadar, primul pas este acela de a ne asuma responsabilitatea deciziilor pe care le luăm în fiecare zi în casele noastre, în familiile noastre, între prieteni, la locul de muncă, la școală, în societățile noastre și în guvernele noastre. Așadar, crizele nu sunt întâmplătoare, ci probleme de alegeri personale și colective. Aș spune că este nevoie de convertire, ca punct de plecare pentru propuneri politice pozitive, investiții și proiecte sociale menite să construiască o cultură a iubirii și o societate fraternă, unde nu sunt constrânși să fugă, ci se poate trăi în pace, siguranță și prosperitate.
– În aceste zile s-au intensificat debarcările de migranți pe coastele italiene îndeosebi la Lampedusa. Ce trebuie spus locuitorilor insulei care dintotdeauna primesc, dar care de mulți ani cer să nu fie lăsați singuri?
– Înainte de toate, nici o acțiune bună nu este inutilă, nici un gest de iubire și de caritate nu este irosit. Cristos este prezent în tentativele noastre de a iubi și de a ne îngriji de cei din urmă dintre noi și în fiecare act de generozitate noi îl întâlnim și experimentăm prezența sa. Totuși, cei care se angajează în îngrijirea migranților și a refugiaților nu pot să fie lăsați singuri să înfrunte aceste situații fără sprijinul guvernelor. Au nevoie de solidaritate la nivel național și internațional. Actualmente, sunt în discuție mai multe planuri de acțiune la nivel politic. Nu numai în Italia, ci și în Europa. Îmi vin în minte fie diferitele proiecte de dezvoltare în Africa, fie Noul Pact despre Migrație și Azil. Este necesar ca în privința Pactului să se găsească un consens cât mai repede posibil. Toate țările europene trebuie să își asume responsabilitatea situației în Mediterana împreună.
– Când se vorbește despre fluxuri migratoare, impresia este că suntem mereu „la anul zero”, în schimb există modele consolidate de integrare și primire. Cât de importantă este punerea lor în practică și o comunicare pozitivă?
– Există așa-numitele bune practici și planurile de acțiune, nu începem de la zero. Există modele care pot garanta ca migrația să aibă loc în mod sigur, ordonat și regulamentar. Așadar, toți suntem chemați să mergem dincolo de retorică și să adoptăm politici eficace, care să evite o supraîncărcare a sistemului de primire a migranților și care susțin munca persoanelor pe teren.
– Ce vă așteptați de la întâlnirea din Marsilia?
– Aș spune că titlul întâlnirii însăși, adică „Mozaic de speranță”, rezumă bine așteptările. De fapt, este vorba de a reînsufleți speranța și de a face aceasta – într-o perioadă în care se percepe un climat de mare intoleranță și indiferență – împreună, convergând asupra temelor fundamentale, în jurul cărora nu grupările și opozițiile ajută, ci colaborarea și bunăvoința. Mă gândesc, întocmai, la fenomenul migrator, dar și la provocările păcii, ale schimbărilor climatice, ale luptei împotriva foametei… În acest sens, întâlnirea de la Marsilia reprezintă, prin munca unită a responsabililor ecleziali și civili, o ocazie pentru a promova speranța în mod concret. (material L’Osservatore Romano, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)