Așteptările Cardinalului german Woelki de la Papa Leon al XIV-lea
10.05.2025, Roma (Catholica) - Cardinalul Rainer Maria Woelki a mărturisit sincer că „nu se aștepta” la alegerea Papei Leon al XIV-lea, lăudând „căldura și umanitatea” noului Suveran Pontif și exprimându-și în același timp speranța pentru o claritate teologică în ceea ce privește sinodalitatea. Vorbind pentru EWTN News după ce a participat vineri la prima Liturghie a noului Papă în Capela Sixtină, Cardinalul german a reflectat asupra procesului din Conclav care a condus la cel de-al 267-lea Papă al Bisericii. „Am intrat în Conclav cu toate speculațiile diferite care puteau fi percepute în mass-media”, a recunoscut Mons. Woelki. „Dar de obicei se întâmplă ca în prima seară, la primul vot, să devină vizibile anumite tendințe – dacă și alții au discernut în rugăciune că acest sau acel candidat ar putea fi cel chemat de Domnul. Și așa s-a întâmplat cu privire la actualul Sfânt Părinte.”
Arhiepiscopul de Köln și-a exprimat o apreciere deosebită pentru alegerea numelui papal, conectându-l la Pontifii anteriori care au abordat provocările sociale. „Cred că este minunat că a ales acest nume special, care, pe lângă Leon cel Mare – care are în mod natural o semnificație specială pentru Roma – îl amintește și pe Leon al XIII-lea cu Rerum Novarum și impactul său extraordinar”, a spus Mons. Woelki. „Cred că, date fiind diviziunile din lume, inclusiv diviziunile sociale cu care ne confruntăm, depindem de vocea Papei. Așa cum odinioară ne bazam pe Papa Leon al XIII-lea, astăzi ne bazăm pe Papa Leon al XIV-lea.” Mons. Woelki, care s-a confruntat cu controverse în Arhidieceza sa germană în ultimii ani, a subliniat calitățile pe care le consideră liniștitoare la noul Suveran Pontif. „Ceea ce asociez cel mai mult cu Papa Leon este accesibilitatea, umanitatea”, a declarat Cardinalul. „El radiază siguranță. Acesta este, cred eu, un lucru important și benefic aici, la Vatican, și în acest univers.” Probleme profunde persistă atât la nivel global, cât și în cadrul Bisericii, care vor necesita atenția papală, a observat el. Printre aceste provocări, a subliniat întrebările teologice din jurul conceptului de sinodalitate, așa cum a fost dezvoltat în timpul pontificatului anterior.
„Problemele majore includ în mod natural păstrarea unității Bisericii în credință”, a explicat Cardinalul. „În plus, ceea ce a inițiat Papa Francisc trebuie acum să fie organizat de el [Papa Leon al XIV-lea] și aprofundat din punct de vedere teologic, în special ceea ce Papa Francisc a înțeles în mod repetat ca sinodalitate – unde, în special în Germania, dar cred că și în alte părți ale lumii, rămâne o incertitudine considerabilă cu privire la ceea ce sinodalitatea înseamnă cu adevărat teologic pentru noi.” Cardinalul din Köln a subliniat, de asemenea, numeroasele conflicte internaționale care necesită vocea papală de lider. „Desigur, există zone de criză majoră în lume”, a adăugat el, „de la Țara Sfântă la Ucraina. În acest context, Papa are o voce importantă în ceea ce privește pacea, justiția socială și locurile în care oamenii sunt exploatați.”
