Regele Charles a primit titlul de Confrate Regal ca semn al „speranței” cu Comunitatea Anglicană
23.10.2025, Roma (Catholica) - Ut unum sint – „Ca ei să fie una”. Un orizont de „speranță” pentru viitor a caracterizat atmosfera din Bazilica papală San Paolo fuori le mura, în timpul ceremoniei de conferire a titlului de Confrate Regal regelui Charles al III-lea al Angliei, care a avut loc la Bazilica amintită, în timpul vizitei sale de stat la Vatican alături de regina Camilla. Celebrarea ecumenică a fost prezidată de abatele Donato Ogliari, în prezența Cardinalului arhipreot al Bazilicii papale, Mons. James Michael Harvey, Arhiepiscopului de York și primat al Angliei, Stephen Cottrell, și moderatorului Adunării Generale a Bisericii Scoției, Rosie Frew.
Celebrarea ecumenică
Familia regală a intrat în Bazilică prin Poarta Sfântă, apoi a fost însoțită pe culoar de Cardinalul Harvey, abatele Ogliari, Arhiepiscopul Cottrell și moderatorul Frew, în timp ce adunarea cânta Hosanna to the Son of David în versiunea lui Orlando Gibbons, Gentleman al Capelei Regal din 1605 până în 1625. Muzica a fost interpretată de Schola Abației San Paolo fuori le mura, de clericii laici ai Capelei Sfântul Gheorghe de la Castelul Windsor și de copiii Capelei Regale Sfântul Iacob din Londra; la orgă a cântat Christian Almada, organist titular al Bazilicii Papale.
După o scurtă oprire în fața altarului, Cardinalul Harvey și abatele Ogliari au condus monarhii într-un moment de rugăciune la mormântul apostolului Pavel. Aici, Arhiepiscopul Cottrell s-a rugat ca adunarea să poată da mărturie despre Evanghelie „în întunericul vremurilor noastre”. Regele Charles și regina Camilla și-au ocupat apoi locurile, în timp ce corul a cântat Sing Joyfully de William Byrd, de asemenea membru al Capelei Regale la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea.
Legăturile dintre Bazilică și Anglia
După riturile introductive, Cardinalul Harvey a luat cuvântul, amintind legăturile istorice puternice care unesc Bazilica papală cu regatul Angliei. Acest dialog a atins o etapă decisivă în 1966, la întâlnirea dintre Papa Paul al VI-lea și Arhiepiscopul Michael Ramsey de Canterbury, care a dus la un dialog oficial între cele două comunități „pentru prima dată de la Reforma Protestantă”. Cu această ocazie, Pontiful a pus într-un moment memorabil inelul episcopal pe degetul Arhiepiscopului. Titlul onorific de Confrate Regal al Bazilicii și abației – oferit cu aprobarea Papei Leon al XIV-lea – este, prin urmare, un semn de „speranță”, a explicat Cardinalul, și un gest de bun venit nu numai pentru un suveran, ci și pentru un „frate”.
O rugăciune pentru Creație
Regele Carol s-a așezat pe un tron creat special pentru această ocazie, purtând stema regală și inscripția latină din Evanghelia după Ioan, Ut unum sint – „Ca ei să fie una”. Tronul va rămâne în absida Bazilicii și va fi folosit în viitor de către rege însuși și de moștenitorii și succesorii săi. După ce abatele Ogliari a citit declarația – invocând „călătoria ecumenică comună” și „sarcina frățească” – benedictinul și Cardinalul au schimbat semnul păcii cu regele Carol. A urmat cântarea Excelsam Pauli gloriam de Sfântul Petru Damian. Moderatoarea Rosie Frew a proclamat prima lectură din Epistola către Efeseni, după care Schola a intonat cântarea Ecce quam bonum, care citează Psalmul 133 și exprimă tema principală a celebrării: „Iată, cât de bun și de plăcut este, fraților, să locuim împreună în unitate!”
Arhiepiscopul Cottrell a citit apoi un pasaj din Evanghelia după Ioan (capitolul 17), care conține fraza inscripționată pe scaunul suveranului englez. A fost apoi cântat imnul In God’s word will I rejoice, compus de Henry Purcell, un alt membru al Capelei Regale. Rugăciunea credincioșilor, citită de Cardinalul Vincent Nichols, Arhiepiscop de Westminster, a inclus rugăciuni pentru păstorii Bisericii lui Dumnezeu „din întreaga lume”, în special pentru Papa Leon al XIV-lea, și „conducătorii națiunilor”, în special pentru regele Carol. În conformitate cu tema vizitei regale, Cardinalul s-a rugat și pentru Creație, pentru ca „strigătul” ei să fie auzit și protejat în beneficiul generațiilor viitoare.
O vizită la mănăstire
Înainte de rugăciunea finală, a fost interpretat motetul Exultate Deo, de Giovanni Pierluigi da Palestrina, în onoarea împlinirii a 500 de ani de la nașterea compozitorului, în acest an. Celebrarea s-a încheiat cu imnul Praise to the Holiest in the Height, al cărui text este preluat din poezia Sfântului John Henry Newman, The Dream of Gerontius. Cardinalul britanic va fi proclamat Doctor al Bisericii pe 1 noiembrie. La sfârșitul serviciului comun, Almada a interpretat prima parte din Sonata pentru orgă în sol major a lui Edward Elgar. Elgar, catolic, a fost Maestru al Muzicii Regelui între 1924 și 1934. După aceea, membrii familiei regale au făcut o scurtă vizită privată la biblioteca monumentală a abației atașate Bazilicii.
