Papa subliniază importanţa solidarităţii între generaţii
02.05.2004, Vatican (Catholica) - În dimineaţa zilei de vineri, 30 aprilie, Papa Ioan Paul al II-lea i-a primit pe membrii Academiei Pontificale pentru Ştiinţele Sociale, organism ce aniversează 10 ani de la înfiinţarea sa în 1994. Papa a mulţumit fostului preşedinte al Academiei, Edmond Malinvaud, şi l-a salutat cordial pe noul preşedinte, Mary Ann Glendon.
În discursul său, Papa a subliniat faptul că „tema pe care o studiaţi acum – aceea a relaţiilor dintre generaţii – este strâns legată de studiul vostru asupra globalizării. La început, grija copiilor mari pentru părinţii lor era ceva natural. Familia era primul loc al solidarităţii dintre generaţii.” Exista, a spus Papa, o solidaritate a căsătoriei şi a cuplului căsătorit care se extindea asupra copilului, care se întorcea în solidaritate între copiii mari şi părinţii lor în vârstă. Sfântul Părinte a mai amintit de schimbările semnificative din cadrul relaţiilor dintre generaţii, datorate „slăbirii legăturii căsătoriei […] şi presiunii societăţii consumiste care conduce la devierea atenţiei familiei de la casă spre locul de muncă sau spre o diversitate de activităţi sociale. Copiii sunt uneori percepuţi, chiar şi înainte de a se naşte, ca un obstacol în calea împlinirii părinţilor, sau sunt văzuţi ca obiecte oarecare.”
Sfântul Părinte a spus că speră ca studiul academic pe această temă „să conducă la o apreciere mai clară a nevoii de solidaritate care să traverseze generaţiile şi să unească indivizii şi grupurile în asistenţă şi îmbogăţire reciprocă”. Papa a subliniat nevoia acordării unei atenţii speciale „situaţiei precare a numeroase persoane în etate, […] dintre care multe au resurse şi pensii insuficiente, unii suferă de boli psihice, iar alţii se simt inutili sau le este ruşine că au nevoie de o grijă specială, prea mulţi simţindu-se de fapt abandonaţi.”
„În înfruntarea acestor provocări”, a spus Papa, „fiecare generaţie şi grup social are un rol de jucat. […] Familia, ca origine şi fundament al societăţii umane, are de asemenea un rol de neînlocuit în construirea unei solidarităţi între generaţii. Nu există vreo vârstă la care omul să înceteze să fie tată sau mamă, fiu sau fiică.”
