Tradiţia mărţişorului
05.03.2004, Bucureşti (Catholica) - Numărul pe luna martie al magazinului ilustrat „Lumea credinţei” include şi un articol de „sezon” despre „Tradiţia mărţişorului”, semnat de Gabriel Mateescu. „Mărţişorul este strâns legat de tradiţia românească”, aflăm din articol. „El nu se întâlneşte decât în spaţiul carpatic şi în zonele limitrofe, la români şi la unele populaţii învecinate, care l-au preluat de la aceştia. Obiceiul este cu mult anterior creştinismului, stând în legătură cu scenariul ritual al anului nou agrar, celebrat primăvara.”
La început mărţişorul consta din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu în general, reprezentând unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, lumină-întuneric, fertilitate-sterilitate. „Şnurul era legat la mână, prins în piept şi purtat, după zone, până la Măcinici, Florii, Paşte, Armindeni, sau până la înflorirea unor pomi fructiferi. Ziua scoaterii mărţişorului era marcată de o petrecere numită `băutul mărţişorului`. Cu trecerea timpului, de şnurul bicolor s-au legat monede de argint şi de aur. În ziua de astăzi, de acest şnur se atârnă obiecte artizanale, întruchipând diferite animale, flori, litere, etc.”
Articolul atinge şi problema zilei de 8 martie. „Sărbătoarea tradiţională de 1 martie, devenită cu timpul un prilej de omagiere a sexului frumos, nu trebuie în nici un fel asociată cu pseudo-sărbătoarea de origine comunistă de 8 martie. Această aşa-zisă `Zi a Femeii` este o inovaţie cu substrat ideologic, instituită la noi numai o dată cu regimul comunist (şi care ar fi trebuit să dispară de la sine, concomitent cu acesta.) Originea sărbătorii se leagă de numele militantei revoluţionare Clara Zetkin, un fel de Ana Pauker mai rasată, născută la Wiederau (Saxonia) şi moartă la Arhangelskoie (URSS), care a lansat propunerea respectivă în cadrul Conferinţei Internaţionale a Femeilor Socialiste desfăşurate în anul 1910 la Copenhaga.”
„Comuniştii şi socialiştii au ţinut pentru prima oară această sărbătoare `roşie` în anul 1911. Ziua de 8 martie nu a fost aleasă întâmplător: în această zi avusese loc, la New York, în anul 1857, o mare mişcare de protest a ţesătoarelor incitate la `lupta de clasa` şi la abolirea valorilor tradiţionale (inclusiv a celor religioase), în spiritul ateo-materialist al stângii revoluţionare.”
