Arhiepiscopul greco-catolic de Aleppo despre situaţia ecumenică (II)

17.01.2004, Aleppo (Catholica) - Continuăm interviul acordat agenţiei ZENIT de către Arhiepiscopul greco-catolic Jean-Clément Jeanbart, Mitropolit de Aleppo. Acest interviu a fost luat ţinând cont că textele pentru Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, care va începe mâine, au fost scrise în Aleppo, de un comitet mixt.

– Pelerinajul Papei Ioan Paul al II-lea a trecut în istorie ca un gest care a avut un impact deosebit asupra opiniei publice. El a fost primit în moscheea din Damasc pentru a se ruga la mormântul Sf. Ioan Botezătorul şi pentru a se întâlni cu liderii din acest lăcaş. Care sunt relaţiile pe care care le aveţi cu liderii musulmani din Aleppo?
– Liderii creştini organizează periodic întâlniri cu liderii religioşi musulmani. Ei se întâlnesc de câteva ori pe an, fie la sărbători, fie pentru mese fraterne oferite de unii pentru alţii. Relaţiile cu liderii religioşi din acest oraş, care este cunoscut de secole pentru tradiţionala ospitalitate, sunt caracterizate de prietenie.

– Şi la fel se poate spune şi despre relaţia din viaţa de zi cu zi dintre credincioşii diferitelor religii?
– Există un schimb de relaţii naturale între comunităţi. Şcolile şi instituţiile educaţionale sunt deschise tuturor. Structurile culturale şi caritabile oferă aceleaşi servicii fără să facă distincţie între cei nevoiaşi. Clericii ortodocşi şi catolici au adesea ocazia de a celebra împreună căsătorii şi înmormântări, adesea pe teritoriile „celuilalt”. Atunci când sunt serbaţi patroni ai vreunei Biserici, preoţii celorlalte comunităţi nu ezită să participe la eveniment, desigur mai puţin la celebrarea euharistică. Unii preoţi ortodocşi îşi însoţesc credincioşii la întâlniri sau sesiuni de studiu organizate de mişcări gen Acţiunea Catolică. Schimbul de conferenţiari între comunităţi este ceva frecvent în Aleppo.

– Deci aici există o bună colaborare între clerici de confesiuni diferite?
– Da, o legătură specială fiind între clericii greco-catolici şi cei greco-ortodocşi, în special datorită relaţiei de prietenie care există între cei doi Episcopi. Preoţii acestor două comunităţi colaborează în multe domenii şi se ajută unul pe altul în apostolat şi în pastoraţie. Astfel, în iunie 2001, cei doi Mitropoliţi de Aleppo, adică Boulos Yazigi pentru greco-ortodocşi şi eu pentru greco-catolici, am căzut de acord să organizăm împreună zilele de reculegere anuale pentru preoţi. Astfel, doi preoţi, unul catolic şi unul ortodox, au predicat împreună la aceste zile de reculegere, desfăşurate în mănăstirea greco-ortodoxă de la Balamand, în nordul Libanului. Aceste zile de reculegere a oferit preoţilor celor două comunităţi ocazia să se cunoască mai bine şi să se aprecieze reciproc.

– Este oare posibilă atingerea acestei comunităţi şi la nivelul parohiei?
– În acest sens, la 17 martie 2002, cele două comunităţi au sfinţit o biserică comună, dedicată Sf. Iosif, care aparţine atât ortodocşilor cât şi catolicilor din Aleppo. Ea este de fapt un spaţiu la dispoziţia tuturor creştinilor din oraş. Inaugurarea bisericii a fost prezidată de doi Patriarhi, unul catolic şi unul ortodox, precum şi de Eminenţa Sa Cardinalul Walter Kasper, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor. A fost o întâlnire ecumenică majoră, ce a încălzit inimile credincioşilor din Aleppo şi poate a multor credincioşi din lumea întreagă, ce doresc reapropierea creştinilor şi refacerea unităţii Bisericii.