De ce Maica Tereza este atât de specială (I)
11.10.2003, Roma (Catholica) - Cum s-a întâmplat ca o femeie atât de fragilă să devină una dintre cele mai mari personalităţi ale secolului XX, dedicându-se „celor mai săraci dintre săraci”? Pentru a răspunde la această întrebare, ZENIT i-a luat un interviu pr. Brian Kolodiejchuk, cofondator al ramurei preoţeşti a Misionarelor Carităţii şi postulator al cauzei de beatificare a Maicii Tereza. Interviul va apare serializat.
– La 20 decembrie anul trecut a fost făcut public decretul ce recunoştea un miracol atribuit Maicii Tereza. Astfel, la cinci ani şi trei luni de la moartea ei, i s-a anunţat beatificarea. Cum a fost posibil aşa ceva într-un timp atât de scurt?
– Principalul motiv pentru acest timp scurt a fost desigur marea reputaţie de sfântă de care Maica Tereza s-a bucurat deja încă din viaţă. Mulţi oameni o considerau sfântă, unii o numeau chiar „un sfânt în viaţă”. Aceasta a fost o opinie generală, aparţinând nu doar catolicilor ci şi oamenilor de alte religii, chiar şi agnosticilor. Mass-media internaţionale i-au urmărit viaţa şi activitatea cu mare interes. Mulţi i-au admirat caritatea şi iubirea dezinteresată faţă de săraci. Ea a devenit un simbol al iubirii şi compasiunii pentru cei mai săraci dintre săraci.
În momentul morţii ei, guvernul indian i-a adus un omagiu deosebit, ca unei personalităţi a statului, la eveniment participând numeroşi lideri ai lumii. Milioane de oameni au urmărit funeraliile prin intermediul televiziunii. A fost un tribut extraordinar adus Maicii Tereza şi reputaţiei ei de sfântă. Dar, mai presus de toate, după ea au plâns oameni de rând, săraci care au trăit iubirea ei maternă. Ei sunt cei care pot da cea mai bună mărturie despre sfinţenia Terezei de Calcutta.
Ca şi consecinţă a acestei reputaţii larg răspândite şi solide, la puţin timp după moartea Maicii Tereza, Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor (CCS) a primit o avalanşă de cereri ca procesul ei de beatificare şi canonizare să înceapă imediat. Una dintre primele cereri – şi cea mai importantă – a venit în octombrie 1997, când Arhiepiscopul de Calcutta, Henry D`Souza, a cerut CCS să acorde o dispensă de la norma care cerea trecerea a cinci ani de la moartea Servului înainte de demararea anchetei diecezane privind viaţa, virtuţile şi faima de sfinţenie a acestuia. La 12 decembrie 1998, CCS a oferit această dispensă de la regulă şi astfel a început etapa diecezană a procesului de beatificare a Maicii Tereza.
După ce au fost îndepliniţi paşii preliminari, ancheta diecezană a început la Calcutta, la 26 iulie 1999. Atunci a început perioada de strângere a informaţiilor: interviuri cu martori şi analiza documentelor şi materialelor ce priveau viaţa şi activitatea Maicii Tereza. Încheierea etapei diecezane a procesului a avut loc la 15 august 2001. Actele anchetei au fost reunite în 80 de volume, fiecare de aproape 450 de pagini. Acest material a fost trimis la CCS, la Roma.
Dacă de la perioada de aşteptare s-a făcut o excepţie, la procesul în sine, ca paşi, nu s-a făcut nici o excepţie. Sub conducerea relatorului, Mons. José Luis Gutiérrez Gómez, a fost pregătit un raport privind virtuţile. A fost nevoie de multă muncă şi un efort extraordinar. A fost realizat un studiu serios şi detaliat al vieţii şi operei Maicii Tereza. În aprilie 2002 raportul a fost încheiat şi prezentat Congregaţiei pentru studiere. Toate acestea au fost posibile datorită eforturilor celor care au lucrat la cauză, la Calcutta şi la Roma, şi datorită asistenţei generoase a numeroşi oameni. Dar mai importantă a fost providenţa divină. Am primit ajutorul necesar în momentul necesar, şi pot spune că Dumnezeu ne-a călăuzit de-a lungul acestui drum.
– Abandonându-se total în mâinile lui Dumnezeu, Maica Tereza s-a dedicat slujirii celor mai săraci, celor abandonaţi de toţi, bolnavilor şi celor pe moarte. Astăzi, trăsăturile vremii sunt plăcerea, succesul, siguranţa şi egoismul. De ce atunci figura viitoarei Fericite este atât de admirată de societate?
– Principala sursă a atracţiei exercitate de Maica Tereza stă de fapt în atracţia Evangheliei însăşi. Ceea ce a fost cel mai vizibil şi atractiv la Maica Tereza a fost trăirea radicală a mesajului evanghelic. Ceea ce a făcut-o atât de admirată şi urmărită nu a fost atât elocvenţa ei, din moment ce cuvintele ei erau mai degrabă simple, ci „punerea iubirii în acţiune” pe care o practica, după învăţătura lui Isus.
Fiinţa ei a fost marcată de o profundă înţelegere a mesajului Evangheliei, ceea ce s-a reflectat în viaţa ei. Ea nu şi-a permis să facă compromisuri, hotărârea şi curajul ei în acest sens fiind admirabile. Chiar şi criticii ei au fost impresionaţi de aceasta. Viaţa şi activitatea ei au dat autenticitate cuvintelor ei şi aceasta este ceea ce căutau oamenii când o invitau să ţină discursuri sau când îi acordau diferite premii şi onoruri. Chiar şi într-o societate atât de secularizată, trăirea radicală a Evangheliei este încă atractivă.
Un aspect particular important al acestei atracţii a fost slujirea de către Maica Tereza a celor aflaţi în nevoie. Compasiunea ei, grija şi slujirea efectivă adusă nevoiaşilor – a celor mai de pe urmă, a celor nedoriţi şi neiubiţi – a fost expresia unei iubiri din toată inima şi până la sacrificiu, ca răspuns la chemarea specială pe care a primit-o în 1946, de a stinge setea de iubire a lui Isus.
Într-o vreme în care respingerea lumii este atât de comună şi oamenii sunt abandonaţi din cauza indiferenţei, Maica Tereza a venit ca un mesager pentru fiecare persoană cu care s-a întâlnit: „Dumnezeu te iubeşte şi te doreşte, tânjeşte după tine, însetează după tine.” Ea a trăit acest mesaj prin îmbrăţişarea celor mai săraci, a celor mai abandonaţi, a celor mai neiubiţi, a celor pe care nimeni altcineva nu îi dorea, a celor de care nimeni nu avea timp. Alături de ea, oricine se simţea foarte iubit.
Faptul că Maica Tereza a provocat atâta admiraţie indică faptul că oamenii caută încă spiritualul. Oamenii, adesea fără să ştie, sunt însetaţi de Dumnezeu. După cum spunea Sfântul Părinte în scrisoarea apostolică „Novo Millennio Ineunte”: „Sfinţenia, un mesaj care convinge fără a avea nevoie de cuvinte, este reflectarea vie a feţei lui Cristos”. La un nivel mai profund, sfinţenia Maicii Tereza a fost cea care a atras oamenii la ea şi a fost faţa Lui cea pe care oamenii au admirat-o în ea.
