Jocurile video pot stimula comportamentul anti-social
12.09.2003, Bucureşti (Catholica) - În ediţia din 12 septembrie al cotidianului Ziua a apărut un articol intitulat „Generaţia jocurilor video”, în care Ana Dinescu porneşte de la faptul că revista săptămânală americană Newsweek a publicat recent un amplu studiu referitor la impactul noilor tehnologii ale informaţiei asupra dezvoltării copiilor. Aceste tehnologii dezvoltă la copii noi tipuri de reflexe şi aptitudini, complet diferite de cele ale generaţiilor anterioare.
Specialiştii în ştiinţă ai săptămânalului identifică două direcţii care au dus la aceste schimbări. Prima este cea al jocurilor video, care au determinat o dezvoltare a simţului vizual. Cea de-a doua ţine de modul de comunicare, prin mesaje scurte – prin telefon, poşta electronică sau chat. „Ambele direcţii determină experienţe complet diferite de cele ale altor generaţii, stimulează noi abilităţi şi în timp vor schimba complet structura societăţilor în care trăim”.
Ana Dinescu prezintă un caz considerat ca fiind reprezentativ pentru noile generaţii ale jocurilor video: cel al lui Jonathan Wendel, care a primit primul sau joc Nintendo la cinci ani; cinci ani mai târziu a primit primul său calculator, în faţa căruia petrecea ore în şir; la 18 ani a intrat în prima competiţie profesionistă de jocuri video, a câştigat trei campionate mondiale şi a obţinut premii de 150.000 de dolari; petrece peste 40 de ore pe săptămână în faţa monitorului.
La întrebarea „Ce se întâmplă cu structura creierului unui tânăr care petrece atât de mult timp în faţa unui mediu virtual?” jurnaliştii de la Newsweek răspund arătând că acesta se adaptează. Neurospecialistul Daphne Bevalier a studiat mai mulţi ani aceste modificări, ajungând la concluzia că jocurile video „cresc atenţia vizuală şi orientarea spaţială”. Riscurile sunt legate de faptul că, jocul fiind în mare parte o activitate vizuală, centrul său de procesare se află în emisfera dreaptă a creierului. Emisfera stângă este centrul activităţilor raţionale, logice; circuitele care se desfăşoară în emisfera dreaptă pun accent pe emotivitate. Studiile pe caz ale psihologului Craig Anderson de la Universitatea Missouri arată că o pondere mai mare a emotivităţii poate stimula comportamentul anti-social: agresivitate, performanţe academice scăzute şi înclinarea spre delincvenţă.
„Jocurile video pot stimula dezvoltarea creierului sau o pot împiedica”, arată Trevor Nelson, reprezentant al organizaţiei World Economic Forum Global Leaders for Tomorrow, „iar diferenţa ţine de modul în care aceste jocuri sunt proiectate”. Problema principală constă în modul în care aceste noi tehnologii îi solicită pe copii şi tineri. „Copiii pot fi atenţi la mai multe lucruri deodată”, spune Patricia Greenfield, director al unui centru de studii privind impactul media digitale asupra dezvoltării copiilor de la UCLA. „Dar această situaţie are un revers, şi anume că nu poţi aprofunda nimic”, adaugă ea. Iar aceasta ar fi una dintre problemele create de noile tehnologii.
