Educaţia, familia şi dialogul pentru promovarea drepturile omului
10.04.2003, Vatican (Catholica) - Mons. Diarmuid Martin, a propus în cadrul celei de a 59-a sesiuni a Comisiei pentru Drepturile Omului a Naţiunilor Unite care a avut loc la Geneva, o educaţie reînnoită pentru a evita rasismul, apărarea demnităţii omului şi a familiei pentru a combate sărăcia, şi o cultură a dialogului pentru a păstra libertatea religioasă.
Ca observator permanent al Sfântului Scaun pe lângă ONU, Mons. Martin a avut trei intervenţii în faţa adunării. La 25 martie a vorbit despre “Rasism, discriminare rasială, xenofobie şi toate formele de discriminare” şi a precizat că “comunitatea naţiunilor pare să înainteze cu greu în faţa rasismului”.
“Au apărut noi forme de diviziune şi excludere, de intoleranţă şi ură”, a denunţat Arhiepiscopul şi a subliniat că forma cea mai bună pentru a le combate este educaţia. „Ura rasistă de astăzi nu trebuie să se transmită, nu trebuie să ajungă la generaţia viitoare. Trebuie să găsim modul de a educa generaţiile viitoare pentru o optică diferită a relaţiilor umane, care să corespundă cu adevărul în ce priveşte unitatea speciei umane”, a sugerat Mons. Martino.
În a doua intervenţie a sa, din 7 aprilie, Arhiepiscopul a vorbit despre “Drepturile sociale, economice şi culturale. Sărăcia extremă în era globalizării”, iar în ultima sa intervenţie, Mons. Martin s-a referit la “Drepturile civile şi politice şi intoleranţa religioasă” şi a notat “unele din componentele de bază care trebuie să caracterizeze dialogul dintre religii”.
Printre acestea a menţionat că „violenţa şi terorismul sunt contrare oricărui spirit religios adevărat; educaţia la respect şi stimă între membrii grupurilor etnice, culturi şi popoare diferite; recunoaşterea faptului că abordarea diferenţelor poate să fie o ocazie pentru o mai bună înţelegere reciprocă; este necesară iertarea greşelilor şi prejudiciilor prezente şi din trecut, precum şi promovarea unei culturi a dialogului, deschis spre înţelegere şi încredere”.
„Liderii religioşi – a afirmat Arhiepiscopul – au o responsabilitate specială în a afirma că intenţiile de a manipula sentimentele religioase pentru a provoca diviziuni, sau recurgerea la religie ca scuză a violenţei sau a terorismului nu se pot împăca cu adevăratul spirit religios”.
