Raelienii, o religie atee (II)

14.01.2003, Vilnius (ZENIT) - Originea, credinţa şi organizarea „Religiei Raeliene”, un grup care a înfiinţat `Clonaid`, ajută la o mai bună înţelegere a anunţului clonării de fiinţe umane pe care această instituţie l-a făcut la sfârşitul anului trecut şi care nu a fost verificat până acum de cercetătorii independenţi.

Acest lucru îl demonstrează interviul pe care Massimo Introvigne, director al Centrului de Studii pentru Noile Religii (www.cesnur.org) l-a acordat agenţiei ZENIT, şi a cărui primă parte a fost publicat marţi.

– De unde vine acest interes pentru progresul ştiinţific lipsit de etică, atât de specific Raelienilor?
– Conform lui Rael (Claude Vorilhon, fondator al Raelienilor), extratereştrii învaţă că, deoarece oamenii sunt creaturile lor, nu sunt chemaţi să limiteze posibilităţile ştiinţei, mai mult, trebuie să se îngrijească să adopte toate posibilităţile pe care extratereştrii le-au înscris în trupul şi în mintea lor: de aceea, începând cu anul 2000, au lansat experimente de clonare umană. Această idee, conform căreia nu există limite etice ale ştiinţei şi tot ceea ce este tehnic posibil este în mod automat licit, a permis ca unii cercetători care nu agreează limitele eticii şi ale legii să se simtă atraşi şi să decidă să facă parte din rândurile raelienilor. Pe de altă parte, dacă oamenii sunt produse de laborator, nu au nici o obligaţie de a-şi reprima dorinţele sau sexualitatea. Religia Raeliană sfidează căsătoria, considerând-o un contract inutil, şi învaţă maxima libertate sexuală, conform căreia sexualitatea se poate manifesta în mod liber, oricând şi atunci când nu se abuzează de ceilalţi. Propaganda explicită a Raelienilor pentru masturbare, pentru controlul naşterilor, pentru relaţiile prematrimoniale (adesea cu nuanţe anti-catolice, manifestate prin aşa-zisele „condom-auto”, adică maşini speciale care au rolul de a distribui prezervative în faţa şcolilor canadiene, sau prin operaţiunile de distribuire a prezervativelor în timpul Jubileului), a apărut în presa din Quebec şi din alte ţări. „Meditaţia senzuală”, învăţată de Rael, care în realitate nu se reduce la aspectele sexuale, ci caută armonia dintre om şi cosmos, promite printre altele o mai mare împlinire în relaţiile amoroase.

– Sunt influenţi? Au bani? Sunt periculoşi pentru membrii lor?
– Raelienii au influenţă îndeosebi asupra membrilor lor şi asupra clienţilor `Clonaid`. Presa mondială şi comunitatea ştiinţifică vorbesc despre ei mai mult de rău, şi chiar în cercuri în care se crede în farfurii zburătoare şi în extratereştri Rael este considerat un personaj care, prin afirmaţiile sale, riscă să discrediteze toate mişcările celor care cred în OZN-uri. Desigur, Rael urmăreşte să atragă cât mai mulţi discipoli, şi mulţi dintre ei plătesc mişcării o contribuţie. În plus, sunt diferite persoane bogate care nu sunt efectiv Raelieni, dar care contribuie financiar sperând să fie clonaţi. Pentru că nu cred în nimic, văd în clonare unica nemurire posibilă.

În ce priveşte gradul de periculozitate, cred că este necesar să distingem cu claritate între pericol spiritual, moral şi social. Din punct de vedere spiritual, dintr-o perspectivă catolică, doctrina raeliană face referinţă la un „om-maşină” al unor filosofi iluminişti şi reprezintă modernitatea prin tot ceea ce are ea în mod brutal anti-catolic.

Din punct de vedere moral, în cazul în care ar fi posibilă, sunt convins că clonarea umană este reprobabilă şi ilicită, şi că în general principiul raelian, conform căruia tot ceea ce este din punct de vedere tehnic posibil este şi licit, dăunează moral. Din păcate, această idee nu este numai a Raelienilor.

Din punct de vedere social, într-o societate pluralistă, fiecare este liber în faţa legii (nu în faţa propriei conştiinţe, deşi cele două nivele sunt diferite) să creadă sau să nu creadă ceea ce doreşte, în consecinţă, să creadă că Rael a călătorit în farfurii zburătoare cu extratereştrii, care predică revoluţia sexuală şi ateismul.

Distincţia dintre aceste trei nivele (pericol spiritual, moral şi social) este foarte importantă pentru a salva atât dreptul catolicilor de a-şi mărturisi credinţa, cât şi dreptul de a respecta libertatea religioasă şi libertatea de gândire, conform învăţăturilor doctrinei lor sociale.

Clonarea umană trebuie să fie interzisă, pentru că din punct de vedere social este distructivă, nu pentru că o propun Raelienii; şi trebuie să fie interzisă tuturor, nu doar Raelienilor. Acelaşi lucru se poate spune despre distribuirea de prezervative minorilor şi persoanelor care în orice caz nu ar trebui să le primească. Şi acest lucru trebuie interzis, deoarece tulbură binele comun, indiferent de cine ar cauza această tulburare, şi nu pentru că sunt Raelieni, sau nişte indivizi ciudaţi care cred în farfurii zburătoare. În unele ţări, statul distribuie prezervative minorilor, pe o scară mult mai mare, şi, de aceea, violează mai grav binele comun decât o fac Raelienii. Este posibil să fie apărată libertatea religioasă (sau de gândire) a Raelienilor şi dreptul lor de a crede în extratereştri (şi de a propaga credinţe pe această temă) şi în acelaşi timp să li se interzică să îşi ducă la capăt experimentele de clonare umană sau campaniile de distribuire a prezervativelor. Trebuie să fie trataţi ca orice altă persoană, repet.

– Credeţi că au clonat cu adevărat fiinţe umane?
– Este posibil să fi realizat cu adevărat aceste experimente: printre Raelieni sunt persoane cu capacităţi ştiinţifice, chiar dacă nu la un nivel foarte ridicat, şi au de asemenea cercetători care nu agreează nici o limitare etică sau juridică a experimentării, şi care îi ajută. Însă este posibil să fie vorba despre o farsă.

Deşi pare greu de crezut, din punct de vedere personal, pentru Rael acest lucru nu are nici o importanţă. Adevărata capacitate a lui Rael (amintesc că a fost jurnalist) este aceea de a transforma tot ceea ce se întâmplă în ştire de prima pagină: vestea clonărilor, chiar dacă pare a fi falsă, a produs oricum o publicitate incredibilă Raelienilor în întreaga lume, lucru care nu s-ar fi putut plăti niciodată cu bani.

I-am luat două interviuri lui Rael, şi m-am convins că îşi dă perfect seama de faptul că astăzi este imposibil ca mijloacele de comunicare internaţionale să vorbească bine despre el. Cine ar vorbi de bine un personaj care a călătorit cu extratereştri şi afirmă că aceştia au o maşină pentru clonat femei preţioase cu scopul unic de a satisface plăcerile?

Rael poate fi un profet prost, dar este un bun publicist. Dacă ne sfâşiem veşmintele în faţa lui Rael, în fond îi facem jocul. Rael provoacă tocmai pentru că aşteaptă ca cineva să răspundă.

Aici se deschide un larg câmp de investigaţii: din timpul lui Aleister Crowley, sau poate chiar înainte, mişcările religioase cele mai extremiste au gândit ca şi Rael şi au oferit în mod conştient material presei care îi ataca. Conform unei teze susţinute la Universitatea din Princeton, ştim cu toţii că Aleister Crowley, unul dintre personajele cele mai controversate ale istoriei ocultismului, a oferit pe ascuns material împotriva propriei persoane ziarelor populare englezeşti care îl atacau numindu-l „omul cel mai rău de pe Terra”.

Am putea crede că multe dintre noile mişcări religioase – sau cele care au renunţat la a mai avea o presă bună – se comportă asemenea lui Crowley… sau lui Rael, şi alimentează în mod conştient campanii ostile, cu scopul de a ocupa prima pagină. Din acest punct de vedere, scena mijloacelor de comunicare, în particular televiziunea, promovează personajele pe care zice că le atacă.