29 de ţări sunt împotriva oricărei forme de clonare umană

05.11.2002, Roma (ZENIT) - Cel puţin 29 de ţări s-au unit pentru a cere ca Organizaţia Naţiunilor Unite să se pronunţe în favoarea interzicerii totale a clonării umane, după cum au informat agenţia Zenit surse diplomatice.

Iniţiativa, lansată de un „Memorandum” prezentat de Spania, se bazează deja pe sprijinul unor ţări precum Argentina, Statele Unite, Costa Rica, El Salvador, Honduras, Italia, Nicaragua, Nigeria, Panama, Paraguay şi Republica Dominicană.

Documentul adoptat de aceste ţări la 18 octombrie cere ca o Convenţie internaţională privind clonarea reproductivă să fie extinsă la orice formă de clonare umană, inclusiv la aşa-zisa clonare „terapeutică”, în care embrionii umani sunt transformaţi în material experimental sau în produs medicinal.

Tratatul împotriva clonării reproductive a fost propus pentru prima dată în august 2001 de către Franţa şi Germania. În februarie 2002, a avut loc la Sediul Naţiunilor Unite din New York prima întâlnire convocată cu scopul de a pregăti un proiect al Convenţiei internaţionale. Deja în acea întâlnire, diferite ţări au propus să fie lărgită interzicerea şi la clonarea în scopuri terapeutice.

„Memorandumul” redactat de Spania şi sprijinit de alte ţări propune interzicerea clonării în scopuri terapeutice, deoarece, după cum spune documentul, „contrar la ceea ce se afirmă în mod frecvent, clonarea în scopuri terapeutice presupune experimentarea pe embrioni umani şi este incompatibilă cu cercetarea ştiinţifică legală şi sigură”. „Scopul său – aminteşte documentul – este constituirea de embrioni umani pentru utilizarea lor ca material de cercetare”.

Pentru a sprijini această poziţie, textul citează Convenţia Europeană asupra drepturilor Omului şi a Biotehnologiei, ratificată în 1999 de mai multe state europene, şi care interzice în mod explicit în articolul 18.2 „constituirea de embrioni umani cu scopuri experimentale”. Memorandumul consideră că „oricare ar fi scopul ei, clonarea este o practică de cercetare nesigură şi contrară demnităţii umane” şi de aceea trebuie interzisă.

Documentul „consideră, de asemenea, cu fermitate, că o interzicere parţială a clonării va duce la pierderea oricărui fundament juridic, deoarece subiectele protejate juridic prin aprobare, atât în clonarea cu scopuri reproductive cât şi în cea cu scopuri terapeutice, sunt în mod necesar aceleaşi”. În plus, adaugă documentul, „nu este posibil controlul eficacităţii interzicerii clonării umane cu scopuri reproductive dacă nu se interzice şi clonarea terapeutică”.

„O interzicere parţială a clonării va crea nesiguranţă juridică”, avertizează documentul, deoarece consideră că „promovarea unei strategii de interzicere parţială nu este eficientă şi creează nesiguranţă juridică într-un sector în care dreptul trebuie să se conformeze realităţii”. „O interzicere parţială ar putea să ducă la apariţia unei negocieri clandestine de clonare cu scopuri reproductive, cu instaurarea unui comerţ ilegal de ovule”, afirmă acelaşi Memorandum.

„Din experienţa practică, rezultatele obţinute în experimentările de clonare animală întăresc nevoile de interzicere a oricărui tip de clonare umană”, continuă documentul, deoarece „experienţa de până acum în clonarea de animale a pus în evidenţă o eficienţă foarte scăzută a tehnicilor utilizate şi riscuri considerabile de malformaţii şi deformaţii ale embrionului”.

În încheiere, documentul asigură că „opoziţia faţă de clonarea umană nu echivalează cu negarea progresului ştiinţei şi nici al cercetării genetice”, deoarece „clonarea nu este unica strategie de cercetare pentru dezvoltarea medicinii regeneratoare: cercetarea cu celule mame adulte, pe lângă faptul că se prezintă ca o alternativă mai sigură şi respectă mai mult embrionul, dă deja rezultate foarte clare”.