Arhivele vor arăta că Biserica i-a ajutat pe evrei, spun istoricii
31.10.2002, Roma (ZENIT) - Pr. Pierre Blet, istoricul care cunoaşte cel mai bine Arhivele secrete din Vatican referitoare la relaţiile Sfântului Scaun cu regimul nazist, a primit cu bucurie vestea că documentele vor fi deschise publicului.
Anunţul a fost făcut joi de Cardinalul Jorge Maria Mejia, bibliotecarul Sfintei Biserici Romane, care a confirmat că, începând de la 1 ianuarie 2005, Vaticanul va deschide această secţiune a arhivelor sale. Cardinalul a mai spus că începând din 2003, documentele vor fi disponibile pentru consultări legate de nunţiatura apostolică din Germania, unde a lucrat Arhiepiscopul Eugenio Pacelli, viitorul Papă Pius al XII-lea.
Părintele iezuit Pierre Blet este singurul în viaţă dintre cei patru membri ai echipei de istorici pe care Papa Paul al VI-lea i-a însărcinat să studieze arhivele secrete ale Vaticanului şi să facă publice cele mai importante documente în 12 volume („Procese verbale şi documente ale Sfântului Scaun referitoare la al doilea Război Mondial”). Părintele iezuit a spus că deschiderea arhivelor va ajuta la a face lumină asupra a ceea ce a făcut Biserica pentru a-i ajuta pe evrei.
Pr. Blet, care lucrează cu părinţii iezuiţi Burkhart Schneider din Germania, Angelo Martini din Italia şi Robert A. Graham din Statele Unite, şi-a dedicat o bună parte din viaţa sa, încă din 1960, studierii acestor documente. Primul volum al „Proceselor verbale” a fost publicat în 1965; ultimul în 1982. „În întreaga perioadă a Celui de-al doilea Război Mondial, din ordinul specific al Papei Pius al XII-lea, Sfântul Scaun s-a îngrijit de refugiaţi şi de cei aflaţi în suferinţă din cauza conflictului”, a explicat istoricul francez.
„Pentru aceasta, a fost creat Serviciul de Informaţii… [pentru a aduna] cererile de ajutor şi a încerca să găsească oameni care au dispărut în timpul războiului”, a mai spus Pr. Blet. „Au fost completate aproximativ 3,5 millioane de formulare de către acest oficiu. Această muncă puţin cunoscută a adus beneficii enorme”. Toate aceste informaţii vor fi curând publicate pe şase CD-ROM-uri, precum şi într-un volum introductiv şi şase cărţi.
„În particular, această muncă i-a ajutat pe evrei. În sectorul german al acestui Serviciu de Informaţii exista o diviziune specială dedicată lor. Acest lucru s-a datorat faptului că soseau cereri din multe părţi ale lumii pentru a afla informaţii despre evreii care se mai aflau încă în Germania”, a adăugat Pr. Blet. „Între 1941 şi 1945, cererile legate de evrei ajunseseră la un număr de 102.026, iar investigaţiile duse la capăt de Serviciul din Vatican au fost în număr de 36.877”, a explicat Pr. Blet.
„Diferenţa dintre cereri şi informaţiile transmise se datorează faptului că nu s-a putut face o bună investigaţie în Germania”, a spus el. „Persoanele investigate ar fi fost expuse unui risc şi mai mare”, a continuat istoricul. „În ciuda acestui lucru, în 1943 s-a putut răspunde unui număr de 20.375 de cereri. În 1944, investigaţiile au devenit din ce în ce mai dificile”, a arătat Pr. Blet.
„Acesată iniţiativă editorială este extrem de interesantă, deoarece permite cunoaşterea unei părţi importante din activităţile de ajutorare cu care Biserica a contribuit în favoarea celor aflaţi în suferinţă şi în acelaşi timp arată marea bunăvoinţă care există din partea noastră pentru a pune la dipoziţie toate informaţiile conţinute în arhive”.
