Sfântul Scaun relansează reconcilierea cu Fraternitatea Sf. Pius al X-lea

02.06.2002, Vatican (ZENIT) - Sperând încă într-o reconciliere, Sfântul Scaun afirmă că recentele declaraţii ale membrilor Fraternităţii Sf. Pius al X-lea nu dau recunoaşterea cuvenită autorităţii papale.

Cardinalul Dario Castrillon Hoyos, Prefectul Congregaţiei pentru Cler, i-a trimis o scrisoare Episcopului Bernard Fellay, Superiorul General al grupului tradiţionalist fondat de Arhiepiscopul francez Marcel Lefebvre, ca răspuns la declaraţiile care au fost difuzate pe Internet sau prin alte mijloace de către reprezentanţi ai Fraternităţii. Cardinalul Castrillon este şi preşedintele comisiei pontificale „Ecclesia Dei”, creată în 1988 de Papa Ioan Paul al II-lea, după acţiunea schismatică de consacrare ilegală de Episcopi de către Arhiepiscopul Lefebvre, în Econe, Elveţia.

Scrisoarea, datată pe 25 aprilie, începe cu o trecere în revistă a relaţiilor dintre Cardinalul Castrillon şi membrii Fraternităţii, începând din august 2000, când membri ai grupului au făcut un pelerinaj la Roma. Cu acea ocazie, Cardinalul a avut o întâlnire ad-hoc cu trei dintre Episcopii fraternităţii (Bernard Fellay, Bernard Tissier de Mallerais şi Richard Williamson). Întâlnirea a dat speranţe pentru o rezolvare rapidă a conflictului.

La 29 decembrie 2000, Episcopul Fellay şi Cardinalul Castrillon au avut o altă întâlnire, care a iscat din nou discuţii despre o posibilă reconciliere. În ziua următoare, Papa Ioan Paul al II-lea l-a primit pe Superiorul Fraternităţii Sf. Pius al X-lea în capela sa privată. Apoi, într-o altă întâlnire cu Cardinalul Castrillon, şi în prezenţa secretarului personal al Papei, Episcopul Fellay a aprobat un protocol cu Sfântul Scaun.

În protocolul de trei puncte, Episcopul Fellay îşi exprima „dorinţa sa de a fi pe deplin catolic”, recunoaşterea Papei Ioan Paul al II-lea ca Succesor al lui Petru, şi disponibilitatea de supunere faţă de autoritatea Papei. În final, el accepta Conciliul Vatican II, „deşi există diferende în unele puncte”. Episcopul Fellay a spus că reîntorcându-se la comuniunea cu Biserica Catolică, el îşi va menţine lupta împotriva modernismului şi împotriva influenţei francmasoneriei.

În plus, el a spus că Liturghia Papei Paul al VI-lea are momente de tăcere care deschid calea spre „protestantism”, a exprimat obiecţii faţă de ritul confirmării şi a respins conceptul de „libertate religioasă” definit de Conciliul Vatican II. Episcopul şi-a mai exprimat opoziţia faţă de o formă de ecumenism „care duce la pierderea ideii de Biserică unică, cu pericolul unei mentalităţi protestante”.

În final, Cardinal Castrillon i-a sugerat Sfântului Părinte că dacă protocolul a fost aprobat, excomunicarea Fraternităţii Sf. Pius al X-lea ar trebui ridicată. El a mai sugerat ca Fraternitatea să fie recunoscută ca o societate de viaţă apostolică cu un rit special, şi să fie aplicat protocolul care a fost semnat de către Cardinalul Joseph Ratzinger şi Arhiepiscopul Lefebvre, pe care acesta din urmă l-a respins ulterior, consacrând în mod ilegal Episcopi.

Câteva zile mai târziu, Episcopul Fellay s-a întâlnit din nou cu Cardinalul Castrillon pentru a discuta dificultăţile care pot apărea în cadrul fraternităţii datorită procesului de reconciliere. Totuşi, deoarece punctele doctrinale aflate în discuţie nu constituie o erezie, întâlnirea s-a încheiat cu stabilirea datei posibile pentru revenirea fraternităţii în cadrul Bisericii pentru Paştile 2001

Totuşi, scrisoarea Cardinalului Castrillon explică faptul că deschiderea şi disponibilitatea lui faţă de dialog nu pot fi interpretate ca „o convertire a Bisericii Romei, care ar trebui acum să caute `depositum fidei` în cadrul Fraternităţii Sf. Pius al X-lea”.

Datorită progresului negocierilor, Papa Ioan Paul al II-lea i-a numit pe Cardinalii Joseph Ratzinger, Jorge A. Medina şi Louis-Marie Bille şi pe Arhiepiscopul Julian Herranz membrii ai comisiei „Ecclesia Dei”.

Câteva zile mai târziu, Episcopul Fellay l-a trimis pe secretarul fraternităţii la Roma pentru a se întâlni cu Cardinalul Castrillon, pentru a critica actualul rit al Liturghiei, şi pentru a cere oprirea procesului de reconciliere, până când excomunicarea fraternităţii va fi ridicată şi tuturor preoţilor li se va permite să celebreze Sfânta Liturghie în ritul Sf. Pius al V-lea.

În acest context, membrii fraternităţii, inclusiv Episcopul Fellay, au făcut declaraţii publice în care susţineau că întregul proces a fost o cursă şi au acuzat Sfântul Scaun şi pe Papa că au trădat credinţa.

De exemplu, potrivit declaraţiilor Episcopului Fellay, citat de Cardinalul Castrillon, „nu se poate nega faptul că disfuncţionalităţi în cadrul ierarhiei catolice…, lacune, tăceri, tolerarea unor erori şi chiar a unor acţiuni destructive se găsesc şi în Curie şi, din păcate, în Vicarul lui Cristos”.

Episcopul Fellay îl acuză pe Papa că promovează anumite forme greşite de ecumenism a căror consecinţă el o consideră a fi aceea că „mii şi milioane de credincioşi catolici care sunt slăbiţi în credinţă sunt condamnaţi din cauza acestor slăbiciuni ale Romei. Aceasta este îngrijorarea noastră”.

În mare măsură, declaraţiile publice ale reprezentanţilor fraternităţii îl atacau pe Papa, criticând felul în care este celebrată astăzi Liturghia. „Respingem noua Liturghie, deoarece ea pune de asemenea în pericol credinţa noastră catolică”, a spus pr. Benoit de Jorna într-un interviu din 15 mai. Pr. Jorna este superiorul Seminarului Sf. Pius al X-lea din Econe.

În scrisoarea sa, Cardinalul Castrillon a arătat că declaraţiile merg împotriva recunoaşterii autorităţii papale. Cardinalul Castrillon şi-a încheiat scrisoarea cerând o nouă întâlnire cu Episcopul Fellay, şi deschizând braţele Sfântului Scaun pentru o autentică reconciliere cu fraternitatea, aşa cum s-a întâmplat în luna ianuarie când Uniunea Sf. Ioan Maria Vianney din Campos, Brazilia, a revenit la deplina uniune.

Instituţia tradiţionalistă, prezentă în câteva ţări din America Latină, are acum statutul juridic de administraţie apostolică personală.