Regal de muzică bizantină la Palatul Patriarhiei Române
24.05.2002, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena din 21 Mai curent s-a încheiat la Bucureşti cu concertul de muzică bizantină susţinut seara, în aula Palatului Patriarhiei Române, de corul mânăstirii Kykkos din Cipru. Catedrala Patriarhală primise, înaintea Sfintei Liturghii slujită în dimineaţa aceleiaşi zile, un preţios dar, părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi, patronii ei, dar făcut de delegaţia Bisericii Ortodoxe din Cipru sosită la Bucureşti la invitaţia P.F. Părinte Patriarh Teoctist (vezi buletinul „Viaţa Cultelor”, nr. 458 din 17 mai curent), Delegaţia a fost condusă de Părintele Isaia, noul stareţ al mânăstirii Kykkos.
Concertul a cuprins cântări bisericeşti bizantine, în prima parte dominând cântările Învierii, recent celebrată de Bisericile Ortodoxe, în cea de a doua – tropare şi imnuri ale praznicului Cincizecimii, care se apropie. Nu a lipsit troparul Preasfintei Fecioare Kykkotisa, adică de la Kykkos, alcătuit de doi călugări de la această mânăstire care păstrează ca odor de mare preţ una dintre cele trei icoane ale Maicii Domnului cu Pruncul pictate de Sfântul Apostol Luca. După tradiţia cultului ortodox grecesc, căruia îi aparţine şi Biserica Ciprului, concertul a cuprins şi un „Polihroniu Patriarhului României”.
* * *
Potrivit informaţiilor pe care P.S. Sebastian Ilfoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, le-a oferit asistenţei în pauza concertului, Biserica Ortodoxă a Ciprului este cea mai mică între Bisericile surori (circa 700 000 de credincioşi), este autocefală din secolul al V-lea şi are numai nouă arhierei. Ciprul a fost creştinat de Sfântul Apostol Pavel, de Sfântul Barnaba şi de Sfântul Evanghelist Luca; pe pământul acestei insule din Marea Mediterană au călcat Sfinţii Ierarhi Nicolae şi Spiridon, iar Sfânta Împărăteasă Elena le-a adus credincioşilor ciprioţi spre închinare lemn din Crucea Mântuitorului, pe care a descoperit-o la Locurile Sfinte din Ierusalim.
Mânăstirea Kykkos a fost construită în ultima parte a secolului al XI-lea şi la începutul secolului următor, din îndemnul împăratului bizantin Alexie Comneanul. Astăzi ea este cea mai mare mânăstire ortodoxă din lume. Mânăstirea a cunoscut o înflorire fără precedent în timpul stăreţiei actualului Episcop Nichiforos, ridicat de curând la rangul de vicar al P.F. Pr. Chrysostomos, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ciprului. Ca stareţ, P.S. Nichiforos a restaurat într-un ritm impresionant mânăstirea centrală, a creat Centrul de Studii al mânăstirii, unde au loc frecvent simpozioane şi întâlniri intercreştine şi chiar interreligioase, a reorganizat uriaşa bibliotecă a acesteia, a creat un laborator superdotat de conservare a manuscriselor şi a icoanelor. În paralel, a dăruit mari suprafeţe de pământ pentru întemeierea de şcoli, de cămine pentru copii şi de biserici. În anul 1984 a creat corul mânăstirii, bazându-se pe tradiţia acestui sfânt locaş de păzitor al muzicii psaltice. Mânăstirea Kykkos a fost de-a lungul timpului un important centru de copiere a manuscriselor muzicale bizantine şi mulţi dintre monahii ei s-au dovedit foarte buni alcătuitori şi cântăreţi de muzică bizantină.
Corul, care funcţionează cu fidelitate absolută faţă de tradiţie şi interpretează într-un mod unic bogăţia imnografiei ortodoxe, îşi are reşedinţa la biserica „Sf. Procopie”, metohul din Nicosia al mânăstirii Kykkos. La biserica din capitala Ciprului funcţionează şi Şcoala de Muzică bizantină, care are circa 100 de elevi şi este condusă de profesorul Aristos Thuchididis, care este şi dirijorul corului. Cu 24 de membri permanenţi, Corul mânăstirii Kykkos are o impresionantă carte de vizită, născută din numeroasele concerte pe care le-a susţinut în SUA, Elveţia, Italia, Polonia, Anglia, Spania, Franţa etc. şi din participările sale la congrese de muzicologie.
