Rectorul de la Pio Romeno despre Postul Mare
11.04.2002, Roma (Catholica) - Numărul special dedicat Postului Mare al publicaţiei Unirea (The Union) a Diecezei Greco-Catolice de Canton, Ohio, SUA, cuprinde şi traducerea din italiană a articolului „Postul Mare în Origen şi Sf. Atanasie”, semnat de pr. Olivier Raquez, OSB, rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno, din Roma, unde studiază viitorii preoţi greco-catolici. Pr. Raquez a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Pontificale Sant`Anselmo din Roma.
Din acest articol aflăm că „cea mai veche atestare istorică a Postului Mare se regăseşte în prima parte a secolului al III-lea, în Omilia X a lui Origen despre Cartea Leviticului”. Vorbind despre postul plăcut lui Dumnezeu, Origen spune: „Vrei să-ţi arăt ce fel de post trebuie să posteşti? Posteşte de orice păcat, nu consuma vreo hrană de răutate, nu lua nici o masă de voluptate, nu te îmbuiba cu vinul vanităţii. Posteşte de faptele rele, abţine-te de la vorbele rele, înfrânează-ţi gândurile de răutate. Astfel de post este plăcut lui Dumnezeu.”
În ceea ce îl priveşte pe Sf. Atanasie, acesta scrie mai mult şi mai direct despre Postul Mare. „Când poporul lui Israel se îndrepta spre Ierusalim, întâi a rămas în deşert pentru a fi curăţit şi educat să uite obiceiurile din Egipt. În acelaşi fel se cuvine să căutăm curăţirea noastră în perioada acestui Post Mare, timp de 40 de zile, astfel încât după ce am înaintat şi am ţinut postul, să putem urca la Cina cea de Taină a Domnului, să cinăm împreună cu El şi să fim părtaşi bucuriei din ceruri. Astfel ne este permis să urcăm la Ierusalim sau să mâncăm Paştile fără a ţine Postul Mare.”
Tot Sf. Atanasie scria: „Adevăratele Paşti sunt abţinerea de la rău, practicarea virtuţilor şi trecerea de la moarte la viaţă, deci, îndreptându-ne sufletele către lucrurile viitoare, să ne rugăm ca nu cumva să mâncăm Paştile cu nevrednicie, să ne rugăm să fim feriţi de primejdii. Paştile, de fapt, sunt o mâncare cerească pentru cei care le sărbătoresc cu inimă curată, iar pentru cei necuraţi şi dispreţuitori este primejdie şi scandal. […] Vom fi vrednici de bunătăţile Domnului dacă îl urmăm mereu, nu doar dacă ne curăţim în timpul Paştilor, ci dacă ne vom îndrepta întreaga noastră existenţă după chipul acestei Sărbători Împărăteşti.”
