Răspunsul Patriarhiei Române la declaraţiile acuzatoare din partea Republicii Moldova

15.03.2002, Bucureşti (Viaţa Cultelor) - În contextul „războiului diplomatic” pe care Republica Moldova pare a-l fi început împotriva României, acuzată de liderii comunişti de la Chişinău că ar acţiona, prin asistenţa în materie de editare de cărţi şi ziare, împotriva intereselor statului moldovean („război” soldat cu declararea ca persona non grata a ataşatului militar român la Chişinău, Ion Ungureanu), al gravelor acuzaţii la adresa României lansate recent de preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, o altă oficialitate de la Chişinău s-a lansat în atacuri, de data aceasta la adresa Patriarhiei Române. Ion Morei, ministrul Justiţiei din Republica Moldova (acelaşi care la Strasbourg, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în urmă cu trei luni, vorbea despre „expansionismul românesc”, vezi „Viaţa Cultelor”, nr. 437 din 9 decembrie 2001), a afirmat următoarele:

„Unele feţe bisericeşti din cadrul Patriarhiei Române, sub oblăduirea căreia se află Mitropolia Basarabiei, au făcut anumite declaraţii care subminează statalitatea Republicii Moldova, pledând pentru unirea ei cu România. Atât Patriarhia Română cât şi Mitropolia Basarabiei, care militează pentru revenirea la hotarele statului România de până în 1940, au uitat sau se fac că nu observă că Republica Moldova este compusă şi din teritoriul transnistrean, care n-a aparţinut niciodată statului român”.

Răspunsul Patriarhiei Române a fost făcut cunoscut la 14 martie, în cadrul conferinţei de presă de la Palatul patriarhal la încheierea lucrărilor Sfântului Sinod şi ale Adunării Naţionale Bisericeşti ale BOR:

„Patriarhia Română a recunoscut întotdeauna statalitatea Republicii Moldova, însă doreşte ca statul moldovean să respecte libertatea religioasă a românilor de acolo, principiu de bază al oricărui stat democratic. Spre exemplificare, PF Părinte Patriarh Teoctist a fost primul reprezentant al românilor din dreapta Prutului (graniţa naturală dintre România şi R. Moldova, n.red.) care l-a felicitat pe dl Mircea Snegur la alegerea sa ca preşedine al Republicii independente Moldova (1991).

Libertatea religioasă este un drept universal al omului şi un principiu recunoscut în orice stat civilizat, democratic. BOR nu doreşte decât recunoaşterea acestui drept şi pentru românii din stânga Prutului, care au ales jurisdicţia Patriarhiei Române. Aşa cum BOR recunoaşte Mitropolia Moldovei şi Chişinăului, aflată sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Ruse, şi statul moldovean trebuie să accepte Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Române”.

* * *

Ataşatul militar român este acuzat de autorităţile de la Chişinău că este implicat în manifestaţiile anticomuniste care au loc la Chişinău de la 9 ianuarie 2002 încoace şi care au avut la origine un proiect de lege al ministrului învăţământului privind introducerea limbii ruse ca obiect de studiu obligatoriu în şcolile din R. Moldova începând cu clasa a doua.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) va organiza la 24 aprilie proxim dezbateri extraordinare cu privire la situaţia din R. Moldova. Decizia a fost luată la 13 martie la Budapesta, în şedinţa Comisiei de monitorizare a Consiliului Europei, în cadrul căreia raportorii pentru R. Moldova, Josette Durieu şi Lauri Vahtre, au prezentat un proiect de raport cu privire la situaţia social-politică din Republica Moldova. Decizia de a organiza dezbateri extraordinare privind situaţia din R. Moldova a fost votată aproape unanim de reprezentanţii celor 43 de state membre ale Consiliului Europei, cu excepţia Rusiei, care a votat împotrivă, şi a Turciei, care s-a abţinut, informează ziarul bucureştean „România liberă” din 14 martie 2002.