În Armenia, ecumenismul va fi în centrul atenţiei Papei
25.09.2001, Erevan (CWNews) - După vizita în Kazahstan, una dintre cele mai „tinere” naţiuni, Papa Ioan Paul al II-lea a sosit marţi în Armenia, cea mai veche naţiune creştină.
Vizita papală în Armenia, unde Sfântul Părinte va participa la celebrările care marchează aniversarea a 1700 de ani de la încreştinarea ţării, va avea implicaţii ecumenice foarte importante. Biserica Apostolică Armeană, care domină peisajul religios al acestei naţiuni, s-a apropiat foarte mult în ultimii ani de Sfântul Scaun. În acelaşi timp, liderul Bisericii Armene ar putea acţiona ca mediator, ajutând la îmbunătăţirea relaţiilor dintre Roma şi Biserica Ortodoxă Rusă, cea mai mare Biserică Răsăriteană.
În timpul vizitei sale în Armenia, Papa Ioan Paul al II-lea va sta în Echmiadzin, scaunul istoric al creştinătăţii armene. La reşedinţa sa temporară într-o străveche mănăstire de aici, el va fi oaspete Catolicosului Karekin al II-lea, liderul Bisericii Apostolice Armene. Acest gest fără precedent – niciodată un Suveran Pontif nu a mai stat în „casa” unui lider religios ne-catolic – subliniază relaţiile apropiate dintre Roma şi Echmiadzin.
Armenia a fost prima ţară care a îmbrăţişat oficial creştinismul, în anul 301, cu 79 de ani înainte de adoptarea creştinismului de către imperiul roman. Biserica Armeană a rupt însă relaţiile cu Roma la sfârşitul secolului al V-lea, după Conciliul de la Calcedon, datorită neînţelegerilor în domeniul cristologiei.
Aceste neînţelegeri au fost depăşite în decembrie 1996, când Papa Ioan Paul al II-lea şi Catolicosul Karekin I (predecesorul prelatului armean de astăzi) au semnat o declaraţie teologică oficială care subliniază credinţa lor comună. Papa şi Catolicosul de astăzi au declarat că, în realitate, credinţa catolică şi cea apostolică armeană „sunt mai mult complementare decât opuse”. Se pare că nu există bariere teologice în calea unităţii depline, iar Papa Ioan Paul al II-lea nu a făcut un secret din dorinţa sa de a reface comuniunea deplină dintre Roma şi Echmiadzin.
Unii creştini armeni şi-au menţinut fidelitatea faţă de Roma chiar şi după ruptura din secolul al V-lea, dar centrul geografic al acestei mici comunităţi catolice s-a deplasat spre Ţara Sfântă, când armenii catolici s-au alăturat cruciadelor. La începutul secolului al XX-lea, genocidul armean – în care milioane de armeni au fost ucişi sau forţaţi să ia calea exilului – a determinat continuarea deplasării geografice a comunităţii catolice. Astăzi, Biserica Catolică Armeană a supravieţuit, condusă de Patriarhul Nerses Bedros al XIX-lea, dar îşi are centrul în Liban.
Cu toate acestea, catolicii armeni şi-au menţinut prezenţa în ţara lor natală, păstrând relaţii bune cu armenii apostolici. Biserica Catolică a devenit mult mai puternică după căderea regimului comunist şi după obţinerea independenţei Armeniei, acum zece ani. Ierarhia catolică a fost refăcută în 1992.
Biserica Apostolică Armeană – de tradiţie antiohiană, existentă cu sute de ani înainte de Marea Schismă care a dus la apariţia majorităţii Bisericilor Răsăritene – se bucură de o poziţie unică în contextul relaţiilor ecumenice dintre creştinătatea apuseană şi cea răsăriteană. Anul acesta, cei mai mari lideri creştini au mers la Echmiadzin pentru a participa la Jubileul 1700. Patriarhul Alexei al II-lea, liderul Bisericii Ortodoxe a Rusiei, a părăsit Armenia înainte de a sosi Papa Ioan Paul al II-lea.
În timp ce Patriarhul Alexei a rămas pe aceleaşi poziţii intransigente privind Roma, refuzând în continuare să se întâlnească cu Papa Ioan Paul al II-lea, mulţi observatori văd în Karekin al II-lea un potenţial mediator ecumenic – un prelat a cărui poziţie de observator neutru respectat ar putea ajuta la stabilirea unei întâlniri între liderii celor două mari Biserici Creştine. La începutul acestui an, au existat zvonuri că Patriarhul rus ar putea rămâne la Echmiadzin pentru o întâlnire neoficială cu Suveranul Pontif. Deşi zvonurile au dispărut, posibilitatea pentru o cooperare ecumenică viitoare rămâne încă.
Din punct de vedere politic, Armenia se bucură de o atmosferă de pace. Deşi există un conflict continuu în regiunea Nagorno-Karabakh, la graniţa cu Azerbaijan, războiul izbucnit la începutul anilor `90 a încetat. Situaţia a rămas însă dificilă, Azerbaijanul fiind o ţară musulmană, aflată sub influenţa grupurilor fundamentaliste islamice.
În Armenia însă islamismul nu are prea mare influenţă. Criza internaţională provocată de atacurile teroriste din 11 septembrie din Statele Unite a ridicat însă semne de întrebare relativ la impactul grupurilor radicale islamice şi al organizaţiilor teroriste, aflate în regiune. În timp ce se va concentra pe strângerea legăturilor între creştini, Sfântul Părinte va vorbi şi despre îngrijorările internaţionale privind tensiunile dintre religiile lumii şi perspectivele menţinerii păcii şi securităţii mondiale.
