Rugăciunea Credincioşilor pentru victimele din SUA
12.09.2001, Vatican (ZENIT) - Acesta este textul Rugăciunii Credincioşilor pe care a rostit-o Papa Ioan Paul al II-lea după audienţa generală de astăzi:
Sfântul Părinte:
Fraţilor şi surorilor,
cu mare consternare în faţa ororii violenţei distrugătoare, dar tari în credinţa care i-a călăuzit întotdeauna pe Părinţii noştri, îi încredinţăm Dumnezeului lui Avraam, Isac şi Iacob, mântuirea poporului său, şi cu încredere filială îl rugăm să vină în ajutorul nostru în aceste zile de doliu şi de suferinţă nevinovată.
Cantorul: „Dominum deprecemur: Te rogamus, audi nos.” (Domnului să ne rugăm: Te rugăm, ascultă-ne.)
1. Pentru Biserica din Răsărit şi din Apus, şi mai ales pentru Biserica din Statele Unite ale Americii, pentru ca, deşi afectată de pierderi şi doliu, urmând exemplul Maicii Domnului, femeia care a rămas puternică lângă crucea Fiului său, să facă să pătrundă în inimi dorinţa de reconciliere şi de pace, şi angajamentul pentru construirea unei civilizaţii a iubirii.
2. Pentru toţi cei care poartă numele de creştin, pentru ca, în mijlocul evenimentelor triste ale unei omeniri cuprinse de neînţelegere şi de ură, să continue să dea mărturie despre prezenţa lui Dumnezeu în istorie şi despre victoria lui Cristos asupra morţii.
3. Pentru conducătorii naţiunilor, pentru ca ei să nu se lase dominaţi de ură şi de spiritul răzbunării, şi să facă tot posibilul pentru a împiedica armele de distrugere să semene din nou ură şi moarte, şi să depună toate eforturile pentru a ilumina întunericul evenimentelor umane cu acţiuni de pace.
4. Pentru cei care sunt înlăcrimaţi şi îndureraţi de pierderea violentă a unor rude şi prieteni, pentru ca în acest ceas de suferinţă să nu se lase copleşiţi de durere, de disperare şi de răzbunare, ci să continue să creadă în victoria binelui asupra răului, a vieţii asupra morţii, şi să se angajeze la construirea unei lumi mai bune.
5. Pentru cei care sunt răniţi şi suferă în urma actelor teroriste absurde, pentru ca ei să-şi găsească cât mai curând liniştea şi vindecarea, şi, în faţa darului vieţii, să îşi facă loc în inimile lor dorinţa de construcţie, de colaborare şi de slujire pentru orice formă de viaţă, şi, eliberaţi de răutate şi de sentimente de răzbunare, să devină agenţi ai dreptăţii şi contructori ai păcii.
6. Pentru fraţii şi surorile care şi-au găsit moartea în această nebunie a violenţei, pentru ca ei să-şi găsească, în pacea Domnului, bucuria sigură şi viaţa veşnică, şi pentru ca moartea lor să nu fie în zadar, ci să fie un ferment al unor timpuri noi de fraternitate şi colaborare între popoare.
Sfântul Părinte:
O, Doamne Isuse, aminteşte-i în faţa Tatălui pe fraţii noştri care au murit sau suferă. Aminteşte-Ţi şi de noi, care ne rugăm cu cuvintele tale: Pater noster qui est in coelis… (Tatăl nostru care eşti în ceruri…).
Sfântul Părinte:
O, Dumnezeule atotputernic şi îndurător, Tu nu poţi fi înţeles de către cei care seamănă învrăjbirea, şi nu poţi fi acceptat de către cei cărora le place violenţa: priveşte la dureroasa noastră condiţie umană, încercată de acte crude de teroare şi de moarte, întăreşte-i pe fiii Tăi şi deschide inimile noastre pentru speranţă, pentru ca timpurile noastre să cunoască din nou zile de linişte şi pace. Prin Cristos, Domnul nostru.
R: Amin.
