Prima Liturghie catolică televizată în Grecia

06.05.2001, Atena (ZENIT) - Liturghia celebrată de Papa Ioan Paul al II-lea sâmbătă dimineaţa la Palatul Sporturilor din Centrul Olimpic al Atenei, a fost prima Liturghie catolică din istoria Greciei transmisă la televiziune. Ea a oferit Papei şansa de a sublinia încă o dată nevoia promovării între creştini a unităţii şi reconcilierii. Televiziunea de stat precum şi câteva canale particulare au transmis aproape aproape non-stop cele 24 de ore ale vizitei Sfântului Părinte în Grecia.

Liturghia a fost prima celebrată de un Suveran Pontif pe pământ grec în ultima mie de ani. La ea au participat romano-catolici şi greco-catolici greci şi caldeeni irakieni care au cântat la deschiderea Liturghiei. Au mai participat şi imigranţi polonezi şi filipinezi, precum şi numeroşi ortodocşi şi protestanţi.

În faţa acestui spectacol de unitate, Papa Ioan Paul al II-lea, care a celebrat Liturghia în greacă şi latină, a spus în franceză în timpul predicii: „Mă bucură prezenţa celorlalte confesiuni creştine la această Sfântă Liturghie, care dau astfel mărturie despre interesul lor pentru viaţa comunităţii catolice şi despre fraternitatea lor în Cristos.” Liturghia a avut loc în aer liber, în faţa icoanelor lui Cristos şi a Maicii Domnului, sub semnul Crucii. Liturghia a fost acompaniată instrumental, precum şi de un cor grec.

Unul dintre cele mai impresionante momente a avut loc la sfârşitul Liturghiei, când Papa i-a mulţumim preşedintelui Greciei şi Arhiepiscopului ortodox Christodoulos pentru invitaţia în Grecia. Cuvintele Papei au fost traduse de către Arhiepiscopul catolic Nikolaos Foscolos al Atenei. Aplauzele s-au înteţit atunci când Papa a menţionat numele lui Christodoulos. În mod spontan, Papa s-a adresat celor prezenţi cu următoarele cuvinte: „Cristos şi Biserica se bazează pe voi; vă binecuvântez cu iubire.”

Liturghia s-a încheiat cu salutările Papei adresate bolnavilor şi handicapaţilor, în timp ce credincioşii catolici cântau imnul Greciei. Catolicii nativi greci formează doar 0,6% din populaţia ţării.

Catolicii, inclusiv liderii lor, precum Arhiepiscopul Foscolos, cred că suferă o „discriminare socială” şi se simt ca „cetăţeni de rang doi”. Ei nu sunt priviţi ca şi „greci între greci” deoarece aparţin unei „credinţe străine”. Prozelitismul, un concept slab definit şi variat interpretat aici, este considerat ca şi crimă. Unele din aceste legi provin de fapt din timpul vechiului regim dictatorial, dinainte de al doilea război mondial. Deşi celelalte legi au fost actualizate, legea privind religia a rămas aceeaşi.

Catolicii au apelat la Curtea Europeană de Justiţie şi au câştigat în unele cazuri. Ei au cerut aplicarea principiului „reciprocităţii”, pentru a se bucura de aceeaşi libertate cu cea pe care ortodocşii o au în ţări cu majoritate catolică.

În timpul vizitei Papei, catolicii răsăriteni au fost privaţi de prezenţa Prefectului Congregaţiei pentru Bisericile Răsăritene, Cardinalul Moussa Daoud. Ortodocşii l-au respins deoarece este un „uniat”, adică un creştin răsăritean care a trecut la Biserica Catolică. Cardinalul este Patriarh emerit al Antiohiei al sirienilor. Nici el şi nici un alt Episcop catolic răsăriteanu nu l-a putut acompania pe Sfântul Părinte în întâlnirile cu ortodocşii. Papa a făcut această concesie de dragul unităţii.

Un sondaj efectuat vineri şi transmis la televiziune, a arătat că 99% dintre greci sunt de fapt „favorabili” vizitei Papei. Sfântul Părinte a plecat sâmbătă de la Atena spre Damasc, Siria, continuându-şi pelerinajul pe urmele Sfântului Pavel.