Interviu cu Episcopul moldovean Anton Coşa despre prostituate

13.02.2001, Chişinău (ZENIT/Avvenire) - La cei 40 de ani ai săi, Episcopul Anton Coşa de Moldova, din Republica Moldova, are o activitate bogată în această ţară de 4,5 milioane de locuitori. În ultimele zile Episcopul a fost asaltat cu întrebări, după ce centrul Regina Pacis al Bisericii Catolice Italiene a făcut cunoscută existenţa unei reţele internaţionale de prostituţie care foloseşte tinere femei moldovence, cu acordul trupelor NATO aflate în fosta Iugoslavie.

Episcopul Coşa este îngrijorat de situaţia din această ţară, care suferă din cauză degradării valorilor şi economiei, probleme tipice pentru ţările din fosta Uniune Sovietică. Moldova are aproape 20.000 de catolici.

”Voi cei din vestul Europei ştiţi mai multe decât noi”, a spus Episcopul de origine română. “Mass-media noastră nu vorbeşte despre această problemă. Nu este o problemă care să fie făcută publică. Oamenii din Moldova cred că fetelor le este mai bine peste graniţă decât în ţară, unde trăim ca şi câinii.”

– Este situaţia într-adevăr gravă?

– Episcopul Coşa: Sunt Administrator Apostolic din 1993; când am sosit aici, oamenii aveau un venit sigur, deşi modest, şi o anumită putere de cumpărare. Acum este sărăcie; 70% dintre oameni trăiesc într-o mare sărăcie, în timp ce 70% din economie este clandestină sau criminală. Clasa guvernantă nu are nici un plan. Mai rău: corupţia a devenit un sistem, o structură, pentru menţinerea cărei se dă de fapt lupta politică. Mă înţelegeţi?

– Ministrul moldovean de interne a declarat în cadrul unei întâlniri europene că în Moldova se practică comerţul de organe. Săracii îşi vând organe pentru a supravieţui.

– Episcopul Coşa: Ştiu că acest ministru aproape că şi-a pierdut postul. Acum el s-a alăturat Partidului Comunist, care probabil va câştiga alegerile din 25 februarie.

– Sunteţi îngrijorat?

– Episcopul Coşa: Dacă ei vor obţine majoritatea absolută, atunci vor schimba constituţia – deja au anunţat aceasta. Prezenta constituţie recunoaşte dreptul la liberul cult. Eu sper oricum că ei nu vor face greşeala de a închide lăcaşurile de cult. Nu vor dori să îşi strice relaţiile cu Europa; nu doresc să pună în pericol banii trimişi de emigranţi. Este singura sursă de câştig pentru Moldova, şi ei o ştiu asta. Relaţiile cu Moscova se vor îmbunătăţi probabil; ei vor reduce glasul naţionalismului care doreşte unirea cu România. Oricum, nu se vor întoarce la timpurile lui Stalin. Există şi câţiva noi capitalişti printre ei.

– Vă referiţi la secretarul Partidului Comunist, care este cunoscut ca şi „regele zahărului”?

– Episcopul Coşa: Comuniştii sunt lideri buni şi sunt cel mai bine pregătiţi din punct de vedere politic. Mai degrabă, dacă îmi permiteţi să nu fiu diplomatic, aş vrea să spun ceva…

– Spuneţi.

– Episcopul Coşa: De ce face vestul aşa de puţin pentru Moldova? În Italia, de exemplu, unde vin multe dintre fetele noastre, nu există nici măcar un consulat, care ar putea fi un filtru contra imigrării ilegale. Pentru ce oamenii de afaceri din vest nu sunt sprijiniţi să investească în Moldova?

– Propuneţi ceva similar cu ceea ce s-a început în România?

– Episcop Coşa: Exact. O sută de oameni de afaceri străini ar crea aici locuri de muncă, perspective pentru viitor şi demnitate. De ce Europa nu îi acceptă pe unii imigranţi din Moldova? În jur de 1.000?

– Opinia publică consideră că deja avem prea mulţi imigranţi.

– Episcopul Coşa: Dar marocani primiţi. De ce nu moldoveni? Suntem un popor latin. Ca şi voi, vorbim o limbă latină. O mie de imigranţi admişi într-un an sunt suficienţi pentru a da speranţe. Mulţi ar prefera decât să meargă ilegal, să aştepte în ţară chiar şi un an sau doi, pentru a putea merge apoi în Italia.

Această speranţă ar duce la pierderea tentaţiei de a emigra ilegal, de a se lăsa pe mâinile circuitelor mafiei. Speranţa îi va ajuta să îndure, să aştepte. Sunt oameni care vor să facă ceva, să lucreze, dar au nevoie de speranţă.