Cei care îl iubesc pe Cristos trebuie să îi iubească şi crucea
10.09.2009, Vatican (Catholica) - Cel care nu iubeşte crucea lui Cristos nu îl iubeşte nici pe Cristos, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea, citându-l pe Sf. Petru Damian (1007-1072). Pontiful a amintit de acest sfânt al secolului al XI-lea în timpul audienţei generale de ieri, din seria de cateheze dedicate marilor figuri ale Bisericii. Printre altele a subliniat iubirea acestuia pentru cruce, care l-a făcut pe Petru Damian să se refere la sine ca la „Petru, slujitorul slujitorilor crucii lui Cristos”. „Petru Damian a adresat cele mai frumoase rugăciuni crucii, în care îşi descoperă viziunea asupra acestui mister care are dimensiuni cosmice, deoarece îmbrăţişează întreaga istorie a mântuirii: `O, fericită cruce, de adoră, te predică şi te cinsteşte credinţa patriarhilor, profeţiile proorocilor, adunarea apostolilor, armata biruitoare a martirilor şi cetele tuturor sfinţilor`.” Sfântul Părinte i-a îndemnat pe credincioşi să urmeze exemplul Sf. Petru Damian, privind „la cruce ca la actul suprem al iubirii lui Dumnezeu pentru om, care ne-a adus mântuirea”.
Papa Benedict a continuat vorbind despre viziunea teologică a Sf. Petru Damian, în special privitoare la trinitate, figura lui Cristos şi unitatea Bisericii. „Reflecţiile sale pe diferite subiecte doctrinale l-au condus la concluzii importante pentru viaţă.” De exemplu modul în care înţelegerea comuniunea Bisericii l-a făcut să se alăture Papilor din timpul său în opera de reformă. „`Biserica lui Cristos`, scria Petru Damian, `este unită de legătura carităţii până acolo încât, aşa după cum ea este una în multitudinea de membri, ea este de asemenea în totalitate reunită în mod mistic în fiecare dintre membrii ei; pentru ca întreaga Biserică universală să fie pe drept cuvânt numită singura Mireasă a lui Cristos, la singular, şi fiecare suflet ales, datorită misterului sacramental, să fie considerat pe deplin Biserică.` Este un aspect important: nu numai că întreaga Biserică universală este unită, dar în fiecare dintre noi Biserica trebuie să fie prezentă în totalitatea sa. Astfel, slujirea individuală a fiecăruia devine `expresie a universalităţii`.”
Sfântul Părinte a susţinut în continuare că Sfântul „a văzut că nu este suficient să contempli şi a renunţat la frumuseţea contemplaţiei pentru a ajuta la lucrarea de înnoire a Bisericii. Astfel a renunţat la frumuseţea mănăstirii şi şi-a asumat cu curaj numeroase călătorii şi misiuni”. În cele din urmă Petru Damian „s-a consumat pe sine, cu consecvenţă lucidă şi mare severitate, pentru reforma Bisericii vremurilor sale. Şi-a dedicat toate energiile sale spirituale şi fizice lui Cristos şi Bisericii, rămânând mereu, după cum îi plăcea să spună, `Petrus ultimus monachorum servus`, Petru – ultimul slujitor al călugărilor.”
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
