Metodele pentru a aduce pacea trebuie schimbate
16.09.2009, Londra (Catholica) - Patriarhul de Ierusalim şi-a exprimat dezamăgirea pentru faptul că oprimarea minorităţilor religioase continuă în Ţara Sfântă, în ciuda apelului la pace al Papei Benedict al XVI-lea. Arhiepiscopul Fouad Twal a afirmat acestea într-un discurs din 8 septembrie 2009 din Catedrala Westminster din Londra, relatează Kirche in Not. Agenţia l-a invitat pe prelat să viziteze Marea Britanie pentru a trezi conştiinţele cu privire la provocările cu care se confruntă Orientul Mijlociu. Arhiepiscopul Twal a declarat că emigraţia duce la scăderea numărului de creştini în Ţara Sfântă; ei reprezintă doar 2% din populaţia de astăzi, comparativ cu 10% în urmă cu aproximativ 60 de ani.
Numărul credincioşilor din Ierusalim, a adăugat el, se aşteaptă să scadă de la aproximativ 10.000 astăzi la doar puţin peste 5.000 în 2016. Prelatul a declarat că pelerinajul Papei Benedict al XVI-lea din luna mai în Ţara Sfântă nu a adus încă uşurarea situaţiei minorităţilor oprimate. „Continua discriminare din Israel ameninţă creştinii şi musulmanii deopotrivă”, a spus el. „De la limitarea libertăţii de deplasare şi ignorarea nevoilor privind locuinţele la impozitele mari şi la încălcarea drepturilor de rezidenţă, creştinii palestinieni nu ştiu cui să se adreseze”. Arhiepiscopul a menţionat în particular zidul pe care Israelul l-a construit în jurul Malului de Vest, care „a închis mulţi palestinieni în zone ca de ghetou, unde accesul la muncă, asistenţă medicală, educaţie şi alte servicii de bază a fost puternic afectat”.
„Avem o nouă generaţie de creştini care nu pot vizita locurile sfinte ale credinţei lor, aflate la doar câţiva kilometri de locul în care trăiesc ei”. Arhiepiscopul Twal a vorbit despre ajutorul dat de KIN, prin „sprijinirea seminariştilor şi a călugăriţelor din Betleem, a familiilor care confecţionează obiecte devoţionale din lemn de măslin şi a iniţiativelor care promovează cooperarea între religii”. Prelatul a subliniat importanţa „rugăciunii, a pelerinajului, a presiunilor şi a activismului politic, a proiectelor, toate conducând către pace”. Arhiepiscopul a afirmat: „Dacă în 61 de ani nu am putut să găsim pacea, aceasta înseamnă că metodele pe care le-am folosit au fost greşite”.
