Cardinalul Tauran îngrijorat de activitatea sectelor în Africa

09.10.2009, Vatican (Catholica) - Preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios şi-a exprimat îngrijorarea privitor la recrutarea practicată de sectele din Africa, îndemnându-i pe preoţi să fie mai insistenţi în educarea în spiritul credinţei. Cardinalul Jean-Louis Tauran a afirmat acestea în discursul ţinut în faţa participanţilor la Sinodul pentru Africa, ce a început duminică în Roma. El a fost unul dintre cei 15 prelaţi care au vorbit în a cincea reuniune de miercuri seara. Conform rezumatului publicat de Vatican, Cardinalul a subliniat „calitatea religioasă” a popoarelor africane. „Cu mult înainte de sosirea creştinismului şi islamismului, populaţiile de aici recunoşteau existenţa unei Fiinţe Supreme.” Astfel, „misionarii creştini nu l-au revelat pe Dumnezeu africanilor”, ci l-au oferit pe Isus Cristos.

Dar, a continuat Cardinalul Tauran, sectele îi atrag pe „numeroşii africani care se află într-o stare de instabilitate”. În contextul ameninţării reprezentată de secte, prelatul a asigurat de angajamentul Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios de sprijinire a Episcopilor africani în formarea mai solidă a preoţilor şi persoanelor consacrate. „Dezvoltarea sectelor poate fi considerată o invitaţie pentru păstori ca să aibă o mai mare grijă faţă de procesul de transmitere a credinţei în contextul cultural african.” La fel consideră şi Cardinalul Francis Arinze, fostul prefect al Congregaţiei pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor, care a făcut apel către Episcopi şi preoţi să predice oamenilor credinţa în special prin mărturia proprie. „Preoţii dau un exemplu de unitate şi armonie atunci când clerul diecezan funcţionează ca o frăţietate sacramentală, când sunt fericiţi să trăiască în comunităţi câte doi-trei în loc să prefere să fie singuri, şi când acceptă cu inimă largă un Episcop nou numit de Sfântul Părinte.”

Trebuie să ne exprimă recunoştinţa, a susţinut Cardinalul Arinze, „faţă de preoţii care au fost ucişi în timpul unor masacre, deoarece ei au predicat iubirea şi armonia dincolo de limitele tribale”. A lăudat şi congregaţiile călugăreşti pentru că în acestea de regulă „membrii vin din diferite sectoare etnice”, „dând o bună mărturie despre universalitate”. A adresat apoi un apel Diecezelor să îşi „onoreze înţelegerile cu congregaţiile”, asigurându-se că „persoanele consacrate, cateheţii, lucrătorii din parohii şi în general angajaţii Bisericii, sunt plătiţi în mod adecvat; este scandalos când lucrători ai Bisericii ajung acasă la sfârşit de lună cu apă sfinţită pe post de plată”. Iar la final a amintit că banii daţi de credincioşi la Liturghie „nu sunt doar pentru preoţi, ci şi pentru săraci şi pentru Biserică în general; şi aici se includ şi persoanele consacrate şi cateheţii”.