Cele materiale se sfinţesc în relaţia noastră cu Dumnezeu Creatorul
15.06.2010, Bucureşti (Catholica) - În Duminica a treia după Rusalii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul ‘Sfântul Grigorie Luminătorul’ din Reşedinţa patriarhală, informează Ziarul Lumina, citat de Basilica.ro. La finalul slujbei a ţinut un cuvânt de învăţătură despre sensul vieţii creştine şi a evidenţiat ce trebuie să facă omul pentru a dobândi viaţa veşnică.
Rostul vieţii noastre pe pământ este căutarea vieţii veşnice sau căutarea fericirii din Împărăţia Cerurilor, a arătat PF Daniel, explicând Evanghelia citită la Sfânta Liturghie. Pornind de la cuvintele Mântuitorului Isus Hristos, Patriarhul a explicat de ce trebuie ca omul să caute în primul rând cele folositoare sufletului şi apoi să se îngrijească de cele necesare trupului. „Mântuitorul spune, dacă ochiul tău este curat, tot trupul va fi luminat. Iar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi întunecat. Ochiul rău, nu ochiul necurat, înseamnă în interpretarea Sfinţilor Părinţi, mai ales în tâlcuirea Sfântului Ioan Gură de Aur, mintea pătimaşă, mintea care se întunecă ataşându-se în mod pătimaş de lucrurile materiale din care îşi face idoli. De aceea, Mântuitorul Isus Hristos continuă şi zice nu puteţi să slujiţi la doi domni, lui Dumnezeu şi lui mamona”, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea a vorbit şi despre faptul că hrana trupească nu reprezintă un scop în sine, amintind exemplul dat de Mântuitorul, cel al păsărilor cerului şi cel al florilor, care, deşi nu se îngrijesc de nimic, Dumnezeu în a Sa purtare de grijă le hrăneşte, şi le-a făcut mai frumoase decât mărirea regelui Solomon, arătând că nu grija pentru mâncare, băutură sau îmbrăcăminte trebuie să ne preocupe, ci grija de cele necesare sufletului şi grija pentru viaţa veşnică, iar celelalte ni se vor adăuga. „Evanghelia de astăzi nu este o încurajare la lene, la pasivitate, ci doar o eliberare de obsesia sau de chinul grijilor prea multe faţă de cele materiale. Nu spune Mântuitorul ca noi să trândăvim, ci să nu fim robiţi de cele materiale. Acest ‘mai întâi’ este foarte important, este sublinierea priorităţilor din viaţa creştinului. Mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, adică o dreaptă relaţie cu El şi cu lumea creată de El, iar celelalte se vor adăuga, adică cele materiale se vor sfinţi, se vor binecuvânta, se vor lumina numai în interiorul relaţiei noastre cu Dumnezeu Creatorul.”
