Două apariţii la Editura Presa Bună, în Anul Preoţiei
27.08.2009, Iaşi (Catholica) - În Anul Preoţiei, Editura Presa Bună din Iaşi publică două lucrări adresate în primul rând preoţilor, dar nu numai. Este vorba mai întâi despre „Scrisoarea pentru deschiderea Anului Sfintei Preoţii”, a Papei Benedict al XVI-lea, în traducerea pr. Mihai Pătraşcu. Scrisoarea face parte din colecţia Documente, având numărul 66. În paginile acestei scrisori, Papa menţionează: „În solemnitatea Preasfintei Inimi a lui Isus, vineri, 19 iunie 2009 – zi dedicată în mod tradiţional rugăciunii pentru sfinţirea preoţilor – m-am gândit să stabilesc în mod oficial un An al Sfintei Preoţii, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la `dies natalis` a sfântului Ioan Maria Vianney, sfântul patron al tuturor parohilor din lume. Acest an, care vrea să contribuie la promovarea angajării de reînnoire interioară a tuturor preoţilor pentru o mărturie evanghelică mai puternică şi incisivă a lor în lumea de astăzi, se va încheia în aceeaşi solemnitate din anul 2010”.
Cea de-a doua lucrare este cartea „O zi a unui preot. V-am dat exemplu”, scrisă de Enrico Masseroni, şi tradusă din limba italiană de pr. Cristinel Fodor. Cartea a apărut prima dată în Italia în anul 2006. Varianta în limba română este publicată şi pe situl www.ercis.ro în capitole cu frecvenţă lunară. Este o lectio care aprofundează şi bazează fiecare zi din viaţa preotului, adică toată viaţa ferială a preotului, pe aceea a lui Isus în Evanghelii şi după viziunea cristologică a lui Paul şi a lui Petru. Ea constituie, pe scurt, o comunicare amicală, plină de pasiune, a unui episcop-păstor către preoţii săi, unde elementul caracterizator este concretitudinea, pentru că cea care face diferenţa este întruparea cuvintelor în gesturi: ele sunt cele care ţes relaţiile şi fac să crească o comunitate creştină. De fapt, itinerarul spiritual propus în această carte se îndreaptă în direcţia concretitudinii. Volumul se naşte din dorinţa multor preoţi de a avea acest text la îndemână.
De aceea, diferitele capitole ale teologiei referitoare la minister, în versiunea conciliară, nu sunt aici prezentate – spune autorul Enrico Masseroni – după o schemă sistematică, ci sunt introduse în cotidianitatea vieţii. Marile teme ale ministerului în raportul său cu misterul lui Cristos păstorul, în contextul fraternităţii prezbiteriale, întâlnirile obligatorii ale preotului, precum Euharistia, rugăciunea, fraternitatea sacerdotală, raporturile cu familiile, cu tinerii, semnificaţia timpului liber, impactul cu suferinţa şi cu moartea, spiritul apostolic şi misionar, urgenţa sfinţeniei în multele şi diferitele segmente ale vieţii, intersectează existenţa cotidiană, provocările acesteia, urgenţele, bucuriile şi eforturile. Totul este străbătut de firul roşu al carităţii pastorale şi de apelul la sfinţenie, care este aventura cea mai adevărată care se poate scrie în viaţă.
Imagini
